De la victoria electorală a lui Donald Trump de anul trecut, liderii UE s-au gândit să apeleze la China drept alternativă la SUADe la victoria electorală a lui Donald Trump de anul trecut, liderii UE s-au gândit să apeleze la China drept alternativă la SUA. Dar este vorba mai degrabă de o reacție emoțională la revenirea președintelui american decât de o idee înrădăcinată într-o strategie clară.
Un nou sondaj realizat de Camera de Comerț a Uniunii Europene arată că 29% dintre companiile europene prezente pe piața chineză sunt pesimiste cu privire la perspectivele din următorii doi ani, marcând cel mai ridicat nivel de negativism din 2011, relatează UnHerd.
Având în vedere că doar 38% dintre aceste companii intenționează să își extindă operațiunile din China, iar multe dintre ele își mută investițiile în altă parte – sau chiar înapoi în Europa – realitatea din mediul de afaceri contrazice scenariul unui angajament mai profund între UE și gigantul asiatic.
De la prima administrație Trump, ori de câte ori tensiunile au crescut între Europa și America, liderii continentali au făcut apel la un pivot către China. Dar cifrele pur și simplu nu validează o astfel de abordare. De fapt, deficitul Europei cu China nu a făcut altceva decât să crească, de la 164 de miliarde de euro în 2019 la 304,5 miliarde în 2024.
Bruxelles-ul consideră că, solicitând Beijingului un tratament mai echitabil pentru întreprinderile UE din China, s-ar putea reechilibra relațiile comerciale dintre cele două părți și s-ar putea compensa eventualele pierderi la export către SUA din cauza taxelor vamale. Chiar dacă China ar fi dispusă să își restructureze radical economia, nu ar fi suficient.
Ceea ce face imposibilă o orientare a UE către China este incompatibilitatea structurală. În timp ce blocul comunitar are un excedent comercial important cu America, care se echilibrează în mare parte atunci când sunt luate în considerare serviciile, relația sa cu China implică o concurență directă în industriile europene cheie.
Evoluțiile din sectorul vehiculelor electrice oferă unele indicii cu privire la viitorul sumbru al dependenței excesive de piața chineză. Producătorii germani și-au văzut cota scăzând de la 24% în 2020 la doar 15% în 2024. Între timp, producătorii chinezi fac incursiuni semnificative în Europa. Chiar luna trecută, BYD a depășit Tesla ca principal vânzător de EV-uri pe piața UE.
Țările europene trebuie să devină competitive pe cont propriu
Supracapacitatea industrială pentru a controla lanțurile globale de aprovizionare nu este o greșeală de politică economică, ci o parte necesară a strategiei Chinei. UE greșește amarnic dacă crede că acest obiectiv poate fi negociabil.
Europa riscă să își piardă piața internă în favoarea concurenților chinezi, o problemă cu care China nu se confrunta atunci când mărcile europene obțineau acces la piața sa în schimbul transferurilor de tehnologie.
Politrucii de la Bruxelles par să fie conduși mai mult de resentimentul față de Trump decât de o evaluare clară a intereselor naționale. Dacă țările europene vor să devină competitive, atunci trebuie să o facă pe cont propriu.
În ciuda dezacordurilor lor comerciale, SUA și Europa se completează reciproc mult mai bine decât ar dori oricare dintre părți să recunoască.
