Până unde vor crește ratele dobânzii? Până-n pânzele albe!

Principalii factori de decizie ai Băncii Centrale Europene au declarat că se așteaptă ca ratele dobânzilor să crească dincolo de punctul în care constrâng cererea și slăbesc creșterea economică pentru a reduce inflația, respingând criticile politicienilor din zona euro cu privire la măsurile de înăsprire a politicii monetare.

Comentariile mai multor membri ai consiliului de guvernare al BCE reiau un mesaj similar transmis săptămâna trecută de Rezerva Federală a SUA: ratele vor crește peste limita de restricție a creșterii economiilor.

Șeful băncii centrale germane, Joachim Nagel, a declarat marți că va face tot ce îi stă în putință pentru a se asigura că BCE „va continua cu hotărâre procesul de normalizare a politicii monetare – chiar dacă măsurile noastre frânează creșterea economică”.

Prin normalizarea politicilor, băncile centrale urmăresc să ajungă la un punct în care nu stimulează și nici nu limitează creșterea economică.

„În situația în care politica monetară rămâne în urma curbei, costurile macroeconomice ar fi semnificativ mai mari”, a spus Nagel, prezicând că inflația în Germania – care a atins în octombrie un maxim al ultimilor 70 de ani de 11,6% – va rămâne peste 7% anul viitor.

Vicepreședintele BCE, Luis de Guindos, subliniază că pentru combaterea inflației este necesar ca ratele să continue să crească pentru a înăspri condițiile de finanțare.

BCE a majorat rata dobânzii la depozite de la minus 0,5% la 1,5% în ultimele patru luni și se așteaptă să anunțe o nouă creștere la cel puțin 2% la următoarea ședință din decembrie.

Decizia de luna viitoare va depinde dacă inflația va continua să stabilească noi recorduri în zona euro, după ce a ajuns la 10,7% luna trecută – cu mult peste ținta de 2% a BCE.

Cu toate acestea, politicienii europeni au început să avertizeze bancherii centrali să nu meargă prea departe în ceea ce privește creșterea ratelor. Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a declarat că o politică monetară mai strictă este „considerată de mulți o alegere pripită”, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron este îngrijorat de faptul că BCE „sparge cererea” pentru a combate inflația.

Datele recente au arătat că inflația și creșterea economică din zona euro sunt mai puternice decât se aștepta. În cel mai recent semn de rezistență, volumul vânzărilor cu amănuntul în blocul comunitar a crescut cu 0,4% în septembrie față de luna precedentă, lăsând în urmă o scădere de 0,6% față de acum un an.

Președintele BCE, Christine Lagarde, a declarat săptămâna trecută că o „recesiune ușoară” în zona euro nu va fi suficientă pentru a „domoli singură inflația”.

Pe lângă majorarea ratelor, BCE intenționează să discute în cadrul reuniunii de luna viitoare cum să înceapă să își reducă portofoliul de obligațiuni de 5 miliarde de euro prin intermediul unui proces cunoscut sub numele de „înăsprire cantitativă”, care a început la Fed și Banca Angliei.