Palmă de la Ursula pentru Guvernul Ciolacu. Nu a respectat nimic din recomandările Comisiei

Guvernul României a fost pus la colț de către Comisia Europeană, printr-o Decizie adoptată chiar de Consiliul UE. Executivul  nu a adoptat nicio măsură cerută de șefii Uniunii Europene pentru a reduce deficitul bugetar, ci, dimpotrivă, a făcut tot ce se putea pentru majorarea acestuia. Efortul bugetar a fost cu mult sub nivelul recomandat de Consiliu, iar cheltuielile primare nete au crescut mult mai rapid decât se recomandase, se arată în Decizie.

Pentru că l-a luat valul tăierilor de panglică, Marcel Ciolacu a omis să amintească de o decizie extrem de importantă a Consiliului UE, la recomandarea Comisiei Europene, care pune, efectiv, la colț Executivul pentru absența măsurilor privind reducerea deficitului bugetar. În fapt, toate măsurile luate de Guvernul Ciolacu nu au făcut decât să majoreze deficitul.

”Răspunsul României la Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021 a fost insuficient. România nu a atins ținta de deficit nominal în 2023 și nu se preconizează că va pune capăt deficitului său excesiv până în 2024. Efortul bugetar a fost cu mult sub nivelul recomandat de Consiliu, iar cheltuielile primare nete au crescut mult mai rapid decât se recomandase”, a concluzionat Consiliul UE. La 18 iunie 2021, Consiliul a adoptat o recomandare României să pună capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024. Mai precis, Consiliul a recomandat României să își reducă deficitul nominal la 8,0 % din produsul intern brut (PIB) în 2021, la 6,2 % din PIB în 2022, la 4,4 % din PIB în 2023 și la 2,9 % din PIB în 2024. Această reducere era coerentă cu o rată de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete de 3,4 % în 2021, de 1,3 % în 2022, de 0,9 % în 2023 și de 0,0 % în 2024. Astfel de reduceri ar fi corespuns unei ajustări structurale anuale de 0,7 % din PIB în 2021, de 1,8 % din PIB în 2022, de 1,7 % din PIB în 2023 și de 1,5 % din PIB în 2024.

Au crescut cheltuielile publice

Pe baza datelor privind rezultatele bugetare notificate de România și validate de Comisie (Eurostat), deficitul public al României a crescut la 6,6 % din PIB în 2023, cu mult peste nivelul de 4,4 % din PIB recomandat de Consiliu și planificat de România în programul său de convergență pentru 2023, se precizează în Decizia Consiliului UE. Principalul motiv al acestei abateri a fost faptul că cheltuielile publice au continuat să crească într-un ritm foarte ridicat, în principal ca urmare a transferurilor sociale, a plăților de dobânzi, a cheltuielilor cu bunurile și serviciile și a cheltuielilor de capital. Deficitul nominal din 2023 a fost, de asemenea, afectat de înregistrarea statistică a plăților pentru creșterile salariale din sectorul public, reprezentând 0,5 % din PIB, în urma hotărârilor judecătorești.

Totodată, în 2023, efortul bugetar a fost mult mai mic decât cel recomandat de Consiliu. Soldul structural al României a rămas, în linii mari, neschimbat în 2023, deteriorându-se cu 0,1 % din PIB, cu mult sub obiectivul de îmbunătățire cu 1,7 % din PIB recomandat de Consiliu. Creșterea cheltuielilor primare nete, ajustată pentru măsurile de politică bugetară pe partea de venituri, a fost mult mai mare decât s-a recomandat în 2023, situându-se la aproape 12 % față de obiectivul de 0,9 % recomandat de Consiliu.

Deficitul, scăpat de sub control

În 2022 și 2023, creșterea puternică a PIB-ului real și nominal a alimentat o creștere foarte puternică a veniturilor publice, de 20,8 % în 2022 și 14,2 % în 2023, mult mai mare decât se preconizase la momentul Recomandării Consiliului din 18 iunie 2021. Cu toate acestea, în ambii ani, majoritatea câștigurilor excepționale pe partea de venituri au fost utilizate pentru a finanța cheltuieli suplimentare în loc să reducă deficitul bugetar, se notează în Decizie.

”Previziunile Comisiei Europene din primăvara anului 2024 preconizează creșterea în continuare a deficitului public până la 6,9 % din PIB în 2024. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 50,9 % până la sfârșitul anului 2024, de la 48,8 % în 2023. La fel ca în anii precedenți, creșterea preconizată a deficitului public în 2024 reflectă o creștere ridicată a cheltuielilor publice curente”, se mai arată în document.