Un număr tot mai mare de state europene iau în considerare măsuri de amploare care vizează companiile din SUA, dacă UE nu poate ajunge la un acord comercial cu Donald TrumpUn număr tot mai mare de state europene iau în considerare măsuri de amploare care vizează companiile din SUA, dacă UE nu poate ajunge la un acord comercial cu Donald Trump.
Reuters prezintă detalii despre Instrumentul Anti-Coerciție(ACI) al blocului comunitar, intrat în vigoare la sfârșitul anului 2023, dar neutilizat, deoarece este considerat o „opțiune nucleară” menită să descurajeze.
ACI are o listă de 10 puncte cu posibile acțiuni împotriva amenințării lui Trump de a aplica un tarif de 30% la importurile UE până la 1 august.
Pentru licitațiile publice din blocul comunitar, în valoare de aproximativ 2 trilioane de euro pe an, există două posibilități. Ofertele, cum ar fi cele pentru construcții sau achiziții în domeniul apărării, ar putea fi excluse dacă bunurile sau serviciile americane reprezintă mai mult de 50% din contractul potențial. Alternativ, ofertelor americane li s-ar putea aplica o penalizare.
ACI ar putea conduce la măsuri care să afecteze serviciile pentru care SUA are un excedent comercial cu UE, inclusiv din partea furnizorilor de servicii digitale Amazon, Microsoft, Netflix sau Uber.
Alte măsuri ar putea include restricții privind protecția drepturilor de proprietate intelectuală, accesul la piețele de servicii financiare și capacitatea de a vinde produse chimice sau alimentare în UE.
UE trebuie să selecteze măsurile care sunt susceptibile de a fi cele mai eficiente pentru a opri comportamentul coercitiv al unei țări terțe și, eventual, pentru a repara prejudiciul.
ACI a fost propus în 2021 ca răspuns la criticile membrilor UE potrivit cărora prima administrație Trump și China au folosit comerțul drept instrument politic.
Legea acordă Comisiei Europene până la patru luni pentru a examina eventualele cazuri de constrângere. Pentru confirmare, este nevoie de o majoritate calificată a membrilor UE – un obstacol mai greu de depășit decât în cazul aplicării de tarife de retorsiune.
În mod normal, Comisia ar trebui apoi să se consulte cu țara străină în încercarea de a pune capăt constrângerii. În caz de eșec, poate adopta, în termen de șase luni, măsuri de răspuns ale UE, supuse din nou votului statelor membre, care să intre în vigoare în termen de trei luni. Întregul proces ar dura un an, dar poate fi accelerat.
Unii analiști au susținut că lupta cu Trump este ceea ce UE are nevoie pentru a finaliza reformele mult întârziate ale pieței sale unice, stimulând cererea internă și reechilibrând economia în detrimentul exporturilor, care reprezintă aproximativ jumătate din producție.
