Un război al cuvintelor tocmai a izbucnit între OCDE și ONU înaintea unei reuniuni de luna viitoare ce va dezbate modul în care organizația cu sediul la New York ar putea juca un rol mai important în afacerile fiscale internaționale.
OCDE, cu sediul la Paris, a condus discuțiile timp de decenii, dar s-a confruntat din ce în ce mai mult cu critici din partea țărilor în curs de dezvoltare, care susțin că politicile sale fiscale globale favorizează economiile mai bogate.
Un raport publicat la începutul acestei luni de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a susținut plângerile acestor țări, afirmând că inițiativele OCDE nu au „abordat în mod adecvat nevoile și prioritățile” țărilor, altele decât economiile avansate. Potrivit Financial Times, Guterres a declarat că ONU ar trebui să aibă un cuvânt mai important de spus în afacerile fiscale mondiale pentru a face cooperarea între națiuni „pe deplin incluzivă și mai eficientă”. În cadrul Adunării Generale a ONU, care va începe la 18 septembrie, va avea loc o dezbatere privind dezvoltarea unui nou cadru global pentru politica fiscală.
Manal Corwin, șefa departamentului de fiscalitate din cadrul OCDE, a ripostat la raport, afirmând că acesta conține o „serie de inexactități și declarații înșelătoare”.De asemenea, ea a declarat că este „dezamăgitor faptul că ONU a ales să ignore impactul pozitiv al celor mai importante schimbări și rezultate concrete care au fost obținute în ultimele două decenii”.Printre acestea, a enumerat facilitarea de către OCDE a schimbului automat de informații între țări, care a adus aproape 126 de miliarde de euro în impozite suplimentare din 2009 – inclusiv 41 de miliarde de euro pentru țările în curs de dezvoltare.
Dar ONU consideră că multe dintre prescripțiile politice ale OCDE nu țin cont de economiile în curs de dezvoltare, și, de multe ori, punerea în aplicare a unor astfel de măsuri „depășește” capacitățile administrației fiscale a țărilor mai sărace. De exemplu, acordul global de referință negociat de OCDE pentru a pune capăt evaziunii fiscale a întreprinderilor. ONU a susținut că impactul în afara lumii bogate ar fi „minim, mai ales în comparație cu costul implementării”. Mai mult de 130 de țări au semnat acordul în toamna anului 2021, deși nu a fost încă ratificat în totalitate.
În urma dezbaterii din septembrie, discuția se va muta la o comisie a ONU din octombrie. Recomandările vor face obiectul unui vot în cadrul adunării generale până la sfârșitul anului. Experții au declarat că ar fi o schimbare semnificativă dacă ONU ar dobândi mai multă influență asupra fiscalității mondiale, în special având în vedere expertiza existentă a OCDE. „Posibilitatea ca ONU să joace un rol mai mare în domeniul fiscalității internaționale trebuie luată în serios”, spune Will Morris, lider al politicii fiscale globale la PwC.
Grupul interguvernamental al celor douăzeci și patru de țări în curs de dezvoltare (G-24) a susținut apelul ONU de a juca un rol mai important în fiscalitatea mondială. Cu toate acestea, contribuțiile publice la raportul ONU au arătat că mai mulți reprezentanți ai mediului de afaceri și ai țărilor dezvoltate – inclusiv Australia, Japonia și Regatul Unit – au susținut acordurile existente conduse de OCDE.
