Occidentul s-a agitat de pomană: nu poate controla petrolul rusesc

Efortul occidental de a limita veniturile din petrol ale Rusiei a eșuat la un an de când a fost convenit pentru prima dată.

Națiunile G7 și UE au impus un plafon de 60 de dolari pe baril pentru țițeiul rusesc în decembrie 2022. Însă ocolirea pe scară largă, lacunele și afacerile cu combustibil în curs de desfășurare înseamnă că Rusia câștigă în continuare miliarde de dolari din exportul său emblematic, pe care le poate folosi pentru a prelungi războiul cu Ucraina, potrivit unui nou raport al  think tank-ului Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA), preluat de Politico.

În prezent, petrolul rusesc se vinde în mod constant cu 70 de dolari pe baril. „Impactul plafonării prețurilor a fost limitat din cauza monitorizării și aplicării inadecvate”, a declarat Isaac Levi, care conduce activitatea CREA în Europa și Rusia.

Pur și simplu, sancțiunile nu își ating scopul, iar traderii le ignoră. Aproximativ 48%(!) din încărcăturile de petrol rusesc au fost transportate pe petroliere deținute sau asigurate în țările G7 și UE; în teorie, plafonul de preț ar trebui să se aplice acestor nave, care cuprind marea majoritate a flotei globale – dar, în practică, puțini operatori au fost vizați.

O „portiță de rafinare” a subminat, de asemenea, eforturile occidentale. Țări precum India cumpără volume uriașe de țiței rusesc pe bani puțini, îl prelucrează și apoi îl vând oricui dorește, fără restricții. Acest lucru înseamnă că consumatorii europeni ar putea folosi, fără să știe, benzină, motorină și combustibil pentru avioane din țiței rusesc, finanțând, în același timp, forțele armate ale lui Putin.

Între timp, companiile rusești  folosesc o flotă de tankere(„din umbră”) pentru a ascunde adevărata origine a livrărilor lor.  În mod ironic, aceste petroliere nu sunt invizibile – rețeaua de transport maritim le cunoaște, dar nu ia nicio măsură pentru a le opri.

În plus, Occidentul nu poate interveni cu sancțiuni în comerțul petrolier al Rusiei cu națiuni ne-occidentale, ca să nu mai vorbim de India și China.

„Aceste constatări nu sunt o surpriză – plafonarea prețului petrolului a fost concepută foarte bine, dar partea cea mai slabă a fost întotdeauna aplicarea”, spune Oleg Ustenko, un consilier economic al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Pe aceeași linie, un înalt diplomat european a recunoscut  că impactul limitat al plafonării este „dezamăgitor”, dar „nu complet surprinzător”, deoarece „această măsură nu va fi niciodată sută la sută eficientă”.

Țările UE discută în prezent noi modalități de a înăspri aplicarea plafonului în cadrul celei de-a 12-a runde de sancțiuni împotriva Rusiei.

Însă, potrivit lui Janis Kluge, asociat senior la Institutul german pentru Afaceri Internaționale și de Securitate, o modalitate mai eficientă de a asigura respectarea legislației ar fi amenințarea comercianților și expeditorilor cu sancțiuni. S-o vedem și pe asta.

Mai degrabă, Occidentul ar trebui să devină mai realist și să accepte că politica sancțiunilor nu funcționează: petrolul rusesc curge nestingherit.