Senatul României a cerut oficial Comisiei Europene să amâne până în 2027 aplicarea mecanismului de condiționalitate socială pentru fermieri, care prevede tăierea drastică a subvențiilor. Măsura implică îndeplinirea unor obligații aferente mai degrabă unor multinaționale, decât unor simpli agricultori, printre care contracte de muncă și perioade de probă, formare profesională obligatorie și personal sau firme angajate pentru asigurarea activităților de sănătate și securitate.
După ce Ministerul Agriculturii s-a grăbit să emită Ordinul pentru aprobarea Ghidului fermierului privind condiționalitatea socială, Senatul României s-a trezit puțin la realitate și cere acum Comisiei Europene să amâne până în 2027 aplicarea măsurii. Potrivit senatorilor, condiționarea socială riscă să lase loc de interpretări și abuzuri, rezultând pierderea de subvenții ale politicii agricole comune de către fermieri. Mai mult, condiționalitatea socială reprezintă un mecanism de control recent introdus și în România nu a beneficiat de o perioadă de tranziție, devenind obligatoriu de la 1.01.2025.
”Solicităm posibilitatea oferirii unei derogări până în anul 2027, fără efecte asupra obținerii subvențiilor de către fermieri – această perioadă va avea rolul de a evalua impactul acestei reglementări PAC, fără să afecteze accesul fermierilor la schemele de plată; în cazul în care se impune această măsură drastică, aceasta să își realizeze efectele în viitoarea PAC. Comisia a evidențiat riscul suprareglementării și necesitatea aplicării proporționale și eficiente a normelor, în cooperare cu statele membre. În acest sens, instituirea unei perioade de tranziție până în 2027 este justificată în vederea evaluării efectelor sociale și economice ale noilor condiționalități”, se arată într-o Hotărâre a Senatului României, publicată în Monitorul Oficial.
Condiții greu de îndeplinit
Regulamentul (UE) nr. 2021/2115 prevede că fermierii trebuie să respecte normele privind condiţionalitatea socială, potrivit dispozițiilor legale privind îmbunătățirea condițiilor de încadrare în muncă, menționate la art. 14 din Regulamentul (UE) 2021/2115 și enumerate în Anexa IV a Regulamentului (UE) 2021/2115, astfel cum sunt reglementate în legislația națională. Potrivit acestora, condițiile de muncă sunt comunicate în scris („contract de muncă”), contractul de muncă este transmis în primele șapte zile de activitate, modificările raportului de muncă sunt comunicate sub formă de documente, trebuie să existe o perioadă de probă, condiții privind minima previzibilitate a muncii, formare profesională obligatorie.
Totodată, este prevăzută obligația fermierilor de a lua măsurile necesare pentru protecția securității și sănătății, inclusiv prevenirea riscurilor și asigurarea informării și formării, desemnarea unuia sau mai multor lucrători pentru a se ocupa de activitățile de sănătate și securitate sau contractarea unui serviciu extern competent. În același timp, fermierii trebuie să respecte obligațiile în ceea ce privește evaluarea riscurilor, măsurile și echipamentele de protecție, înregistrarea și raportarea accidentelor de muncă, asigurarea faptului că echipamentele de muncă sunt adecvate pentru munca prestată de lucrători, fără a pune în pericol securitatea sau sănătatea, precum și verificarea echipamentelor de muncă – echipamentele sunt supuse unei verificări după instalare și unor inspecții periodice de către persoane competente.
Securitatea alimentară, în pericol
Senatorii au mai atras atenția Comisiei Europene că politica agricolă comună se schimbă radical la fiecare 7 ani, aspect care provoacă mari probleme administrațiilor naționale și fermierilor. ”Considerăm că ar trebui să se țină cont de lecțiile învățate, iar modificările să apară doar la nivelul acelor componente ale politicii care nu și-au dovedit eficiența în a menține competitivitatea fermierilor europeni angajați în tranziția verde. Scopul principal primordial al politicii agricole comune este asigurarea securității alimentare, motiv pentru care este esențială identificarea unui echilibru între producția agricolă și ambițiile de mediu”, a transmis Senatul României.