Ce diferență poate face un an. Creșterea economiei Rusiei, alimentată de cheltuielile excesive în industria de apărare, s-a evaporat practic. Câștigurile din petrol, care reprezintă o cincime din veniturile guvernului, au scăzut cu aproape un sfert din cauza prețurilor globale mai mici și a sancțiunilor.
În decembrie 2024, Vladimir Putin s-a lăudat cu creșterea economică de 4,3% și cu o expansiune anuală de 8,5% în sectorul manufacturier. De asemenea, a vorbit despre un deficit bugetar confortabil de 1,7% din PIB.
Acum, situația este mai puțin optimistă. Economia a înregistrat un modest + 0,6% între iulie și august, iar producția industrială a avansat cu doar 0,5% în aceeași perioadă. Deficitul se apropie de 3%. Guvernul nu are cum să apeleze la piețele externe pentru a-și vinde datoria și trebuie să tranzacționeze exclusiv cu băncile interne.
Perspectivele pentru 2026 sunt și mai sumbre, relatează The Spectator. Banii generați din veniturile din petrol nu au fost investiți în infrastructură pentru a stimula productivitatea, ci în tancuri și rachete.
Subvențiile și cererea crescută de arme au creat o economie cu două niveluri: apărarea și tot restul. Prima devorează aproximativ 40% din cheltuielile statului, sau 8% din PIB. Industriile civile se luptă cu rate ale dobânzii de două cifre, penurie acută de forță de muncă și costuri în spirală.
Chiar dacă războiul din Ucraina s-ar încheia mâine, sectorul apărării din Rusia ar continua să domine economia. Armata trebuie să-și refacă stocurile epuizate, iar Kremlinul nu îndrăznește să concedieze milioane de muncitori dintr-o singură dată, așa cum s-a întâmplat în dezastruoasa perioadă a anilor 1990. Un armistițiu ar elibera sute de mii de soldați, dar angajarea lor necesită bani pentru recalificare, reabilitare și sprijin social.
Guvernul nu poate miza pe creșterea productivității, având în vedere lipsa investițiilor. Nu poate extrage mai mult de la întreprinderi și consumatori, deoarece a majorat deja impozitele pentru 2026 – al treilea an consecutiv.
Băncile se confruntă cu o dublă presiune: încasează mai puține venituri din dobânzi, dar trebuie să plătească mult mai mult.
La fel ca Leonid Brejnev, Putin va lăsa moștenire sarcina cu adevărat dificilă – repararea unui sistem defect – celui care va avea ghinionul să îi succedă.