După convulsiile din 2022, piața europeană a gazelor pare să fi intrat într-o nouă fază. Există două moduri de a descrie mediul actual: cea cu paharul pe jumătate plin vede prețurile în scădere cu 85% față de nivelul maxim, iar cea cu paharul pe jumătate gol spune că acestea sunt duble față de nivelurile de dinainte de criză. Ambele sunt adevărate și înseamnă noua normalitate energetică europeană.
În această nouă normalitate, gazul european se vinde la prețuri cuprinse între 45 și 50 de euro pe megawatt/oră. Pentru mulți factori de decizie politică, care au asistat la creșterea prețurilor la aproximativ 350 de euro în august și s-au temut de pene de curent și de înghețarea locuințelor, este un motiv de sărbătoare. Criza s-a încheiat, așa cum se crede de la Bruxelles la Londra.
Europa a câștigat, Vladimir Putin a pierdut. Pare simplu. Pentru întreprinderi, care au plătit în medie 20 de euro pentru gazul lor între 2010 și 2020, este mai complicat. Pentru cele mai multe, notează Bloomberg, prețurile actuale sunt încă dureroase, deși probabil că le pot rezista cu câteva măsuri suplimentare de strângere a curelei.
Pentru industriile energofage din regiune, cum ar fi companiile chimice și producătorii de sticlă, prețurile rămân catastrofal de ridicate.Situația este similară pe piețele de energie. Prețurile energiei electrice pe termen scurt din Regatul Unit par să se fi stabilit la puțin sub 150 de lire sterline (180 de dolari) pe megawatt oră.
Confruntându-se cu ceea ce pare a fi o creștere pe termen lung, și poate permanentă, a costurilor, întreprinderile cresc prețurile pentru a-și proteja marjele. Și stimulează inflația în Europa, în special pentru servicii și producători.
Banca Centrală Europeană și Banca Angliei sunt la ananghie: în ciuda unei creșteri economice care poate fi descrisă ca fiind cel mult anemică, piața anticipează noi majorări ale ratelor dobânzilor.
„Prețurile ridicate ale energiei pun acum o povară suplimentară asupra profitabilității și competitivității”, a avertizat Martin Brundermuller, directorul gigantului chimic BASF.
Cât de durabilă este noua normalitate energetică europeană? Mai întâi veștile bune.Europa a rezistat iernii mult mai bine decât prognozau analiștii economici, în ciuda lipsei celei mai mari părți a aprovizionării rusești obișnuite.
Cu patru săptămâni înainte de sfârșitul iernii, rezervoarele europene de gaz sunt pline în proporție de 61%, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată în această perioadă a sezonului. Cu excepția cazului în care vremea devine neobișnuit de rece, Europa va ieși din iarnă cu rezervele de gaze cel puțin la jumătate.
Acum vestea proastă: Europa se va strădui să repete această performanță iarna viitoare. O mare parte din economisirea cererii – și, prin urmare, din scăderea prețurilor care a urmat – s-a datorat norocului (vreme caldă) și industriilor care au redus producția, inclusiv de produse alimentare.
Greg Molnar, analist în domeniul gazelor naturale la Agenția Internațională pentru Energie, estimează că 80% din economiile de gaze realizate anul trecut s-au datorat acestor factori nestructurali. În special, „primele noastre estimări arată că vremea mai blândă a reprezentat aproximativ o treime din scăderea cererii înregistrată în 2022”.
Doar 20% din economiile de gaze s-au datorat eficienței energetice și schimbării comportamentului consumatorului. GNL a fost abundent, deoarece China, afectată de blocaje draconice, nu cumpăra. Probabil că situația nu se va repeta în acest an și până în 2024.
Dar este sigur ca prețurile să rămână mai ridicate pentru mai mult timp în comparație cu nivelurile de dinaintea crizei, ceea ce înseamnă că întreprinderile europene se confruntă cu o pierdere de competitivitate pe termen lung, iar regiunea se confruntă cu o inflație mai înrădăcinată. Nu este nimic de sărbătorit.