Noua consolidare fiscală, biruri puse doar pe populație

Noile măsuri de austeritate lovesc din plin întreaga populație a României. În fapt, cu excepția creșterii impozitului pe dividende de la 10% la 16%, care afectează micile întreprinderi cu capital autohton, absolut toate majorările de taxe au impact direct în buzunarele cetățenilor. Anunțul inițial de creștere a TVA la 21% pentru ca apoi să se transmită că rămâne 19% a fost doar o fumigenă, pentru că adevăratul șoc financiar va fi alinierea tuturor cotelor reduse, mai puțin la alimente și medicamente, precum și la energie și lemne de foc, unde crește totuși cu 4%.

TVA-ul va rămâne 19%, dar se va extinde la aproape toate produsele și serviciile, a anunțat coaliția de guvernare. În afară de medicamente și alimente, unde cota nu se schimbă, și de energie și lemne de foc, unde cota se majorează de la 5% la 9% în sezonul rece, toate cotele reduse de TVA vor ajunge la 19%. Printre acestea se numără livrarea apei pentru irigații în agricultură, livrarea de îngrășaminte și pesticide, serviciile de alimentare cu apă și de canalizare, cazarea în cadrul sectorului hotelier, serviciile de restaurant și de catering, livrarea locuințelor sociale, precum și livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de caldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență, cu emisii scăzute. Accizele la alcool, tutun și combustibili vor crește și ele cu 10%, ceea ce înseamnă o explozie a prețurilor la aceste produse, din care prețul combustibilului va avea efect direct în scumpirea tuturor serviciilor și produselor alimentare și nealimentare. Totodată, crește impozitul pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR-ul lui Cristian Ghinea-USR), în corelare cu piața imobiliară. De asemenea, noul Guvern va introduce taxarea ecologică, tot jalon PNRR, care înseamnă probabil  taxe pe mașini și pe sistemele de termoficare care nu folosesc energia regenerabilă. Pe de altă parte, se majorează și valoarea taxei de rovinietă, în timp ce pensiile și salariile vor fi plafonate.

La colectare, nimic nou sub soare

În ce privește creșterea veniturilor la bugetul de stat și combaterea evaziunii fiscale, programul de guvernare prevede că ANAF, Antifraudă și Vama vor fi plasate în afara algoritmului politic și supuse  reorganizării și indicatorilor de performanță. Noul Guvern ”amenință” cu finalizarea digitalizării, controale pe baza analizelor de risc (neaplicate până acum), înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite (criminalizarea evaziunii fiscale) și parteneriat cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale (adică turnătorie). Un lucru bun este că se promite modificarea Legi insolvenței, prin înăsprirea regimului și evitarea insolvențelor în cascadă. Totodată, evaziunea fiscală va fi combătută cu prioritate în domeniul petrolier, importul de legume și fructe și importuri în relația cu Asia (Portul Constanța, Vămi), dar și în industria de servicii. Jocurile de noroc, pariurile și tranzacțiile bancare asociate acestora vor fi taxate suplimentar, în timp ce vor fi taxate și câștigurile din criptomonede și de la bursă, a închirierile proprietăților pe termen scurt (AirB&B, Booking, platforme naționale etc.), dar și veniturile de pe platformele social media (Facebook, Tiktok, Youtube, etc);

Se reduc deductibilitățile

La capitolul măsuri pentru multinaționale s-a introdus una singură: reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea profitului (ex cheltuieli de consultanță a companiilor mamă pentru sucursale etc). Profitul excesiv al băncilor va fi taxat pe o perioadă limitată, însă nu se știe cum se va stabili și la ce nivel se poate considera excesiv un profit. Pentru companiile din sectorul comerțului electronic și cel aerian se va cere sediu fiscal în România. În rest, măsurile privesc tot românii, astfel că persoanelor care nu-și plătesc impozitele li se vor reține 50% din beneficiile sociale, șomajul va fi redus la 6 luni, iar ajutoarele sociale vor fi acordate acolo unde nu sunt locuri de muncă. Reducerea perioadei de șomaj este o măsură abuzivă, având în vedere că salariații contribuie la acest fond, care a înregistrat permanent excedent, tocmai pentru că puțini au fost cei care au beneficiat de el.