Ministerul Agriculturii a elaborat normele metodologice pentru Legea privind diminuarea risipei alimentare, instituind măsuri care lovesc fix în agricultura românească. Astfel, fermierii vor fi obligați să producă doar dacă au piață de desfacere, fapt care, în condițiile accesului restricționat în rețelele de hipermarketuri, înseamnă să nu mai producă deloc. Totodată, aceștia vor fi nevoiți să creeze soiuri hibride de plante, adaptate la secetă și dăunători, și să investească în utilaje inovative care să reducă pierderile.
Reducerea risipei alimentare lovește dur în fermierii români, care vor fi împiedicați să mai producă dacă nu au cui să vândă. Cum marea problemă a agricultorilor din țara noastră este accesul dificil sau chiar blocat la marile rețele comerciale, care preferă să aducă marfă din import, asta înseamnă că produsele românești dispar de pe piață.
Conform unui proiect de hotărâre de guvern pentru instituirea normelor metodologice ale Legii privind diminuarea risipei alimentare, elaborat de Ministerul Agriculturii, fermierii vor fi obligați să ia măsuri de minimizare a pierderilor înainte de recoltare, precum şi măsuri de valorificare după recoltare, prin transfer cu titlu gratuit, comercializare, transformare în compost, biogaz, măsuri de cercetare, inovare, tehnologizare și retehnologizare – crearea de soiuri şi hibrizi rezistenţi la secetă, boli şi dăunători, realizarea unor sisteme performante de maşini şi utilaje agricole destinate recoltării, sortării, depozitării şi ambalării, care au drept scop diminuarea pierderilor de producţie, preum și de adaptare a producţiei la condiţiile de piaţă – cerere-ofertă, cu plan de cultură în funcţie de piaţa de desfacere.
Totodată, aceștia trebuie să ia măsuri de redistribuire a surplusului de producție, cât și al produselor de origine vegetală care fac obiectul refuzului din punct de vedere estetic, în piața de desfacere, către operatorii receptori și către consumatorul finali.
Și mai mulți conservanți
În ce privește prelucrarea și procesarea produselor agroalimentare, operatorii economici vor avea obligația de a reutiliza produsele secundare, de a retehnologiza, automatiza și digitaliza procesul de producție și de a utiliza metode inovative de tratare a alimentelor. Și aceștia vor fi nevoiți să-și adapteze producția la condiţiile de piaţă, în funcție de cerere și ofertă, și de a lua măsuri privind transferul cu titlu gratuit al alimentelor către operatorii receptori şi consumatorii finali. Produsele agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal vor fi valorificate prin transformare în compost sau în biogaz.
În sectorul depozitare, distribuţie și comercializare, operatorii economici trebuie, de asemenea, să reutilizeze produsele secundare și să ia măsuri pentru utilizarea şi consumul produselor agroalimentare în hrana animalelor, până la expirarea termenului de valabilitate a acestora. Pentru a reduce risipa, aceștia vor colabora cu consumatorii pentru a le înțelege nevoile și vor lua măsuri privind transferul cu titlu gratuit al alimentelor către operatorii receptori şi consumatorii finali, potrivit Ministerului Agriculturii.
Mâncare la pachet
Pentru sectorul de industrie hotelieră şi a serviciilor de alimentaţie publică, operatorii economici vor fi obligați să ia măsuri prin care vor facilita consumatorilor finali să ia, fără costuri suplimentare şi în condiţii corespunzătoare de ambalare, alimentele pe care nu le-au consumat, la finalul meselor servite, şi vor informa despre această posibilitate, în mod clar şi vizibil, în meniu.
”Toți operatorii economici de pe lanțul agroalimentar vor lua măsuri privind vânzarea cu preţ redus a produselor agroalimentare supuse vânzării accelerate. Operatorul receptor, asociațiile și fundațiile, de regulă, vor transfera cu titlu gratuit produsele alimentare, așa cum au fost recepţionate de la operatorii donatori sau gătite, prin utilizarea acestor alimente în incinta cantinelor sociale sau a altor obiective de alimentaţie publică”, se arată în proiectul de act normativ. Pe de altă parte, asociaţiile şi fundaţiile vor putea comercializa alimentele primite gratuit către consumatorul final la un preţ care să permită acoperirea anuală a cheltuielilor pentru personal, utilităţi, derularea activităţilor şi funcţionare.