AcasăEconomieNereguli cât casa în curtea statelor dezvoltate din UE. Fondurile europene, cheltuite...

Nereguli cât casa în curtea statelor dezvoltate din UE. Fondurile europene, cheltuite ilegal

Scapă cine își permite. Dezmăț total în UE la cheltuirea fondurilor europene

În timp ce România se afundă în hățișurile birocrației de la Bruxelles, ratând fondurile alocate, statele dezvoltate din UE nu au scrupule în a cheltui ilegal banii, mai ales că nici Comisia Europeană nu se agită să le penalizeze. Curtea de Conturi Europeană a depistat erori majore în accesarea fondurilor de coeziune, cele mai multe fiind legate de cheltuielile neeligibile și proiectele neeligibile, urmate de nerespectarea normelor privind ajutoarele de stat și a normelor UE și naționale privind achizițiile publice.

Un raport de analiză al Curții de Conturi Europene a semnalat probleme majore în cheltuirea fondurilor europene, în special în statele dezvoltate ale UE. Comisia Europeană subestimează nivelul de eroare, iar controalele efectuate de autoritățile de management, în calitate de primă linie de apărare în modelul de asigurare, nu atenuează încă suficient riscul inerent ridicat de eroare în cadrul cheltuielilor din domeniul coeziunii, a concluzionat Curtea de Conturi Europeană (CCE). Aproximativ jumătate din erorile suplimentare pe care Curtea le-a raportat pentru perioada 2014-2020 pot fi atribuite unor acțiuni sau omisiuni ale autorităților de management. În ce privește autoritățile de audit ale statelor membre, între 2017 și 2022, Curtea a identificat erori suplimentare în 51 din cele 87 de pachete de asigurare pe care le-a auditat cel puțin o dată, ceea ce a ridicat rata de eroare raportată peste pragul de semnificație pentru o parte importantă a cheltuielilor certificate Comisiei. Cheltuielile neeligibile și proiectele neeligibile au fost cele mai frecvente tipuri de erori, urmate de nerespectarea normelor privind ajutoarele de stat și a normelor UE și naționale privind achizițiile publice. În perioada 2018-2022 printre erorile identificate de Curte, 63% au fost pe cheltuieli neeligbile, în timp ce Comisia Europeană a identificat doar 34%, iar pe ajutor de stat, 10% identificate de Curte și doar 6% identificate de Comisie. Între cele 9 state cu erori semnficative înregistrate, Germania are cele mai multe nereguli, deși i-au fost alocate cele mai puține fonduri. După Germania, la numărul neregulilor, se situează Italia, Spania, Portugalia, Cehia, România și Grecia, în condițiile în care România este pe penultimul loc din cele 9 state la fondurile alocate. La numărul erorilor suplimentare detectate de Curte, România este plasată pe ultimul loc, primele locuri fiind ocupate de Spania, Portugalia, Polonia și Germania.

Problemele sunt peste tot

Rezultatele auditului Curții indică un nivel de eroare peste pragul de semnificație în majoritatea statelor membre care primesc cele mai multe fonduri prin politica de coeziune. Unui număr de nouă state membre responsabile pentru 76 % din cheltuielile în domeniul coeziunii (Polonia, Italia, Spania, Portugalia, Ungaria, Cehia, România, Grecia și Germania) le corespundea 91% din nivelul de eroare estimat pentru perioada 2014-2020. În plus, Curtea a identificat trei cauze profunde ale erorilor: probleme legate de administrarea necorespunzătoare de către autoritățile din statele membre, probleme legate de neglijență sau (suspiciune de) rea-intenție și probleme legate de cadrul de reglementare la nivelul beneficiarului. Jumătate dintre erorile suplimentare pe care le-a detectat Curtea intrau în categoria administrării necorespunzătoare și s-au manifestat printr-un proces decizional și verificări necorespunzătoare de către autoritățile de management, precum și prin deficiențe în activitatea autorităților de audit. Cadrul de asigurare 2014-2020 prevede diferite modalități prin care Comisia poate proteja bugetul UE. Sumele reținute din plățile intermediare sunt însă deblocate înainte ca Comisia să poată analiza toate aspectele legate de legalitate și regularitate. De asemenea, Comisia recurge la corecții financiare în cazurile în care consideră că există deficiențe grave în sistemul de gestiune și control al unui program. Însă, până în prezent, Comisia încă nu a aplicat corecții financiare nete care să ducă la o pierdere directă de finanțare pentru statul membru în cauză. Prin urmare, aceste instrumente prezintă deficiențe la nivelul concepției și al punerii în aplicare, susține Curtea de Conturi Europeană.

Anul 2022, vârful erorilor

Combinând rezultatele sale anuale pentru perioada 2017-2022, Curtea estimează că nivelul de eroare pentru acești ani în ceea ce privește cheltuielile din CFM 2014-2020 este de aproximativ 4,8 %, cu un vârf de 6,7 % în 2022. În general, una din patru operațiuni din eșantioanele Curții între 2017 și 2022 a fost afectată de o încălcare sau alta a cerințelor legale, chiar dacă aproape toate aceste operațiuni fuseseră deja examinate de autoritățile de audit. Curtea a clasificat drept erori cuantificabile aproximativ 60 % dintre acestea (171 de erori sau 15 % din eșantionul total). Pentru aproximativ un sfert dintre operațiunile în care Curtea a detectat aceste „erori suplimentare” – adică erori în plus față de cele detectate și corectate de autoritățile de audit –, erorile au avut un impact semnificativ (altfel spus, au afectat peste 80 % din cheltuielile declarate pentru operațiunea respectivă).

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.