În ceea ce privește deciziile privind ratele dobânzilor, băncile centrale au încheiat 2022 și 2023 pe aceeași lungime de undă.
Anul trecut, în cadrul reuniunilor de dinaintea Crăciunului, Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Angliei au majorat toate ratele cu 50 de puncte de bază, în lupta împotriva inflației în creștere. În acest an, în condițiile în care creșterea prețurilor a scăzut rapid, toate și-au menținut neschimbate ratele – acum mult mai ridicate.
Însă mesajele care le-au însoțit au fost foarte diferite, potrivit presei americane. Toate băncile centrale sunt fericite că inflația scade, dar fiecare este nemulțumită, în felul său, că nu scade suficient de repede.
După ce au așteptat prea mult timp pentru a înăspri inițial politica monetară, băncile centrale doresc, pe bună dreptate, să se asigure că inflația ridicată este combătută în mod cuprinzător. Argumentele pentru menținerea ratelor ridicate au fost într-adevăr puternice.
În America, deși inflația a scăzut brusc la 3,1 %, piața muncii este încă în plină expansiune, iar cheltuielile de consum sunt rezistente. În Marea Britanie, inflația de bază – care exclude energia și alimentele – este încă mult peste media sa pe termen lung, la 5,7%.
În zona euro, în timp ce inflația se află la o jumătate de punct procentual de ținta sa, creșterea salariilor pare robustă, iar viitoarele decontări salariale de anul viitor justifică vigilența.
Dar, având în vedere că impactul ratelor mai mari încă se răsfrânge asupra gospodăriilor și întreprinderilor, probabilitatea de a nu atinge ținta de 2% a crescut peste tot. Riscul, însă, nu este același de ambele părți ale Atlanticului.
Poate că este mai mare în zona euro, unde măsuri mai actuale sugerează că creșterea salariilor este deja pe cale să scadă. Indicatorii anticipativi ai activității din sectorul serviciilor și din industria prelucrătoare au indicat o încetinire mai accentuată. Rezistența economică în America și creșterea ridicată a salariilor în Marea Britanie sugerează că inflația de bază este mai rigidă.
Fed indică posibilitatea unor reduceri ale ratelor dobânzilor în 2024, deși unii economiști resping această strategie. Președintele Jerome Powell nu își poate permite mișcări greșite, mai ales în 2024, an electoral.
În schimb, președintele BCE, Christine Lagarde, a fost dură, reiterând că oficialii „nu au discutat deloc despre reduceri de rate”. Instituția cu sediul la Frankfurt pare fermă, iar acum ar putea face greșeala de a relaxa politica monetară prea încet.
Și Banca Angliei lansează mesaje provind creșterea costurilor de împrumut. Datele mai mari privind încrederea consumatorilor și activitatea economică din Marea Britanie de vineri au susținut tonul pesimist al guvernatorului Andrew Bailey.
Circumstanțele economice diferite înseamnă că niciuna dintre băncile centrale nu este sigură în ce măsură și când va trebui să facă reduceri.