AcasăEconomieNeglijență criminală în curtea lui Fechet. Sute de baraje lăsate în paragină...

Neglijență criminală în curtea lui Fechet. Sute de baraje lăsate în paragină din lipsa experților și a finanțării

Management dezastruos la Ministerul Mediului, condus de Mircea Fechet

Barajele, marea majoritate construite pentru protecția împotriva inundațiilor, au fost lăsate ani de zile în paragină, din cauza indolenței autorităților, care au invocat, acum, lipsa finanțării și a experților. Controalele Curții de Conturi au depistat existența a 809 baraje care nu au fost autorizate vreodată și 121 de baraje fără administrator, care au fost pur și simplu abandonate, punând în pericol siguranța cetățenilor. În cazul digurilor de apărare împotriva inundațiilor, nici măcar nu există autorizație de funcționare în condiții de siguranță.  

La peste un an de la raportul devastator al Curții de Conturi, care a scos la iveală nereguli uriașe în exploatarea barajelor, care pun în pericol viața românilor, Ministerul Mediului a luat o măsură stupefiantă: a facilitat procesul de abandonare și demolare, în contrast flagrant cu solicitările Curții de Conturi, de reparare și punere în siguranță a acestora.

Potrivit raportului Curții de Conturi, elaborat în 2023, din totalul de 2.013 baraje, un număr de 983 baraje aveau autorizație de funcționare în condiții de siguranță, 221 baraje aveau autorizația de funcționare în condiții de siguranță expirată și un număr de 809 nu au fost autorizate vreodată. În România există un singur baraj aflat în conservare, 2 care nu pot fi exploatate, 1.994 baraje din categoria C (de importanță normală) și D (de importanță redusă), 151 baraje de categoria B (de importanță deosebită) și 26 de baraje de categoria A (de importanță excepțională). ANAR (Administrația Națională Apele Române), prin Administrațiile Bazinale de Apă (ABA), a identificat la nivelul anului 2021 și transmis către MMAP situația cu un număr de 121 baraje încadrate în categoria de importanță C și D, pentru care nu există sau nu este cunoscut un proprietar sau administrator legal și pentru care MMAP sau/și MLPDA, conform prevederilor legale, nu a solicitat autorităților publice locale pe teritoriul cărora sunt amplasate acestea să preia rolul de deținător și drepturile/obligațiile aferente.

Risc de accidente

Inexistența unei autorizații de funcționare în condiții de siguranță nu implică și avarierea implicită a acestor lucrări în cazul producerii viiturilor, susține Curtea de Conturi. Însă barajele care nu numai că nu au autorizație de funcționare în condiții de siguranță, dar nici nu beneficiază de lucrări de întreținere și reparații, aflate într-o stare accentuată de degradare, abandonate sau cu probleme la echipamentele hidromecanice, din administrarea altor deținători, sau chiar fără un proprietar sau administrator legal cunoscut pot reprezenta pericol la viituri, în funcție de starea acestora, cu riscul unor accidente cu efecte negative asupra siguranței populației și bunurilor din zonă. În condițiile în care nu se poate realiza urmărirea comportării în timp a construcției și autorizarea de funcționare în siguranță a barajelor pentru care nu există sau nu este cunoscut un proprietar, există riscul unor accidente cu efecte negative asupra siguranței populației și bunurilor din zonă.

”UAT-urile care au făcut obiectul verificărilor efectuate de către reprezentanții ABA și care nu au autorizat barajele din categoriile de importanță normală și redusă (C și D) susțin că procedura de autorizare este dificilă, îndelungată ca termen de elaborare și costisitoare din punct de vedere financiar și că nu dispun de buget în vederea realizării măsurilor ce li se impun privind intrarea în legalitate”, se precizează în raportul Curții de Conturi.

Criză de personal calificat

Lipsa acută de specialiști în domeniul hidrotehnic conduce la imposibilitatea aplicării, conformării și respectării în integralitate a măsurilor și responsabilităților privind evaluarea stării de siguranță în exploatare, verificarea respectării exigențelor de performanță referitoare la siguranță și comportarea în timp a construcțiilor. Ultimele date disponibile arată că în România sunt doar 74 de experți tehnici pentru construcții hidrotehnice. Personalul cu expertiză din cadrul ANAR care se încadrează în aceste condiții nu aplică în vederea certificării din cauza complexității activității, a răspunderii pe care o presupune și a salarizării oferite.

Astfel, ANAR se află în imposibilitatea aplicării, conformării și respectării în integralitate a măsurilor și responsabilităților privind evaluarea stării de siguranță în exploatare, verificarea respectării exigențelor de performanță referitoare la siguranța barajelor și comportarea în timp a barajelor din administrații”, se arată în raportul Curții de Conturi. În ce privește cei 9.391 km de diguri, nu au fost atestați experți pentru evaluarea stării de siguranță în exploatare a digurilor de apărare împotriva inundațiilor, indiferent de categoria de importanță. Astfel, în lipsa unei autorizații de funcționare în condiții de siguranță, nu se poate stabili starea tehnică în care se găsesc digurile, semnalează Curtea de Conturi.

[aioseo_eeat_author_bio]
20.198 afisari

6 COMENTARII

  1. Și dacă este criminal economic nu se găsește nimeni care să aplice codul penal pentru neglijență în serviciu sau subminarea economiei naționale ?

  2. Mai lasati asta cu neglijenta si prostia , este plan bine pus la punct de straini pentru a distruge aceasta țara , bineinteles contra unor avantaje , toata clasa politica este implicata in tradarea intereselor Romaniei

  3. Specialiști ar fi fost dacă la Apele Române se promovau hidrotehnicieni. Doar că se preferă că domeniul să fie condus de economiști, drumari, geografi, IT-isti. Ba la un moment dat economiștii făceau parte din comisia de avizare a stării de funcționare în siguranță a barajelor. Numiți prin ordin de ministru. E adevărat că era altul. Prin urmare dacă hidrotehnicienii nu sunt lăsați să își facă meseria fiindcă deranjează grupurile protejate, atunci de ce să se plângă dl Fechet. Care mai și minte în privința obținerii avizelor pentru factorii de mediu dintr-un singur loc, care sunt tot două Apele Române și Agenția de Mediu și Arii Protejate

  4. Criminal că vechea orânduire a avut capacitatea de construcție dar …noua orânduire nu este capabilă de …întreținere…in ce lume trăim…

  5. Da, problema barajelor e complicată, si cu siguranță pot fi probleme de inundații. Dar digurile construite ce rol au? După cat stiu au rol de protecție împotriva inundațiilor. Este bine să fie monitorizate și efectuate lucrări de intreținere, dar dacă nu se fac este mai bine ca există decât sa le distrugem cum ne zic unii „specialiști.

Comments are closed.

Zenville

Ultimele știri

proger