Nebunia cursei subvențiilor corporative: goana după bani, pe spinarea contribuabilului

Aproape că nu trece o zi fără ca o companie să amenințe că va construi o fabrică în străinătate dacă contribuabilii nu vor oferi sprijin financiar pentru a o păstra aproape de casă.

Eforturile SUA de a relocaliza producția de baterii și semiconductori amplifică o cursă a subvențiilor corporative de ambele părți ale Atlanticului, în care întreprinderile manevrează în mod subtil guvernele unele împotriva altora pentru a obține mai mulți bani.

În loc să încerce să egaleze subvențiile de 369 de miliarde de dolari acordate prin Legea americană de reducere a inflației(IRA) pentru producția de tehnologie curată, Europa ar trebui să adopte o abordare mai cumpătată, să accelereze procesul de autorizare și să recunoască potențialele avantaje americane.

O renaștere a producției americane nu înseamnă automat un declin european, notează The Washington Post. Însă corporațiile umblă după profit. După ce a estimat că înființarea unei fabrici de baterii în SUA i-ar putea aduce aproximativ 9,5 miliarde de euro (10,2 miliarde de dolari) în ajutoare guvernamentale, Volkswagen și-a suspendat planurile pentru un proiect similar în Europa de Est, în așteptarea detaliilor privind răspunsul UE la IRA.

Producătorii suedezi Northvolt(baterii) și Volvo(camioane) pretind subvenții europene și sugerează, pe un ton sumbru, că altfel vor lua calea Americii.

Jaguar Land Rover vrea ca Marea Britanie să acorde un ajutor de 500 de milioane de lire sterline pentru o nouă fabrică de baterii, în caz contrar se va muta în Spania.

Iar Intel Corp. face presiuni asupra Germaniei pentru a crește cu aproximativ două treimi ajutorul guvernamental de 6,8 miliarde de euro convenit anul trecut pentru un nou complex de producție, acuzând costuri de construcție mai mari decât cele anticipate.

Prin urmare, nu este de mirare că săptămâna trecută Comisia Europeană a anunțat o relaxare a normelor privind ajutoarele de stat ale blocului pentru a permite statelor membre să egaleze subvențiile americane pentru tehnologii curate în anumite circumstanțe.În cursul acestei săptămâni, Comisia urmează să anunțe detaliile legii Net Zero Industry Act, răspunsul său la IRA.

Subvențiile pot accelera adoptarea de noi tehnologii și pot compensa companiile pentru construirea de fabrici în locații dezirabile din punct de vedere politic, dar cu costuri mai mari (construirea unei fabrici de semiconductori în SUA este de până la cinci ori mai scumpă decât în ​​Taiwan).

Și există riscul ca Europa să urmeze exemplul SUA și să se transforme într-un sistem de asistență socială pentru corporații, colosal de scump. Creditele fiscale pentru producție ale IRA nu sunt plafonate:  costul final pentru contribuabilii americani va fi probabil de multe ori mai mare decât cel estimat de Biroul de buget al Congresului, de 31 de miliarde de dolari.

Companiile înghit toți banii oferiți de guvern pentru a se asigura că nu sunt dezavantajate din punct de vedere concurențial. Ciudată mentalitate – capitalism reglat de stat, pe spinarea contribuabilului. Dacă Germania și Franța, țări bogate, încearcă cu nonșalanță să egaleze subvențiile americane dolar cu dolar, piața unică a UE se va fractura, lăsând în urmă statele mai sărace.

O mulțime de anunțuri de noi vehicule electrice și fabrici de baterii din SUA a pus pe jar oficialii europeni, dar acest lucru este parțial doar o chestiune de sincronizare: creditele fiscale pentru producție din SUA vor fi reduse începând cu 2030 și vor expira doi ani mai târziu, astfel încât este imperativ ca societățile să înceapă construcția în SUA cât mai curând pentru a acumula suma maximă posibilă.

Și aici este o capcană: dacă producătorii europeni de automobile ar încerca să renunțe la piața internă și să exporte în schimb din SUA, UE ar impune cu siguranță tarife mai mari.

Cursa subvențiilor corporative implică jucători mari pe ambele părți ale Atlanticului, cu interese la fel de mari. Dar corporațiile au datoria să fie competitive, nu să se lase recompensate pentru investiții pe care trebuiau să le facă oricum.