Neamțul, egoist până la capăt: respinge eforturile UE pentru a lupta împotriva crizei energetice

Ministrul de finanțe al Germaniei a respins împrumutul comun al UE ca modalitate de a aborda criza energetică a blocului, afirmând că este mai ieftin pentru fiecare stat în parte să se îndatoreze singur, având în vedere ratele mai mari ale dobânzilor cu care se confruntă Comisia Europeană.

„Avantajul financiar pe care Comisia și multe state membre îl sperau cândva de la datoria europeană comună, spre deosebire de emiterea de datorii la nivel național, nu mai există”, a declarat Christian Lindner.

Opoziția minstrului german față de noi runde de împrumuturi va alimenta tensiunile cu alte state membre care consideră că Germania a făcut prea puțin pentru a crea un răspuns comun la o criză energetică care amenință să ducă economia zonei euro în recesiune.

Berlinul este deja sub tirul criticilor pentru programul său unilateral de ajutor de 200 de miliarde de euro, menit să reducă costurile energetice pentru gospodării și întreprinderi. La începutul acestei luni, cancelarul Olaf Scholz a fost de acord cu reticență cu un efort pentru un plafon al prețului la gaze la nivelul UE, dar sub rezerva unor avertismente și condiții prealabile importante.

Criza energetică a stârnit noi dezbateri cu privire la necesitatea unor noi împrumuturi comune, după programul fără precedent de majorare a datoriei în valoare de 800 de miliarde de euro, care a oferit ajutor în timpul pandemiei.

Noile proiecte ambițioase de infrastructură energetică transfrontalieră, în timp ce UE încearcă să accelereze tranziția de la gazul rusesc și să stimuleze energiile regenerabile, sunt vorbe în vânt.FMI a intervenit, propunând o „capacitate fiscală” a UE, finanțată prin emisiuni comune de datorie și prin noi surse de venit.

Cu toate acestea, țările din nordul UE rămân sceptice, subliniind că fondul pentru pandemie a fost întotdeauna considerat ca fiind unul unic. Lindner și-a exprimat clar opoziția fermă: „Nu ar trebui să evocăm ideea unor împrumuturi comune mai mari din partea UE cu fiecare ocazie, ori de câte ori avem nevoie de mai multe investiții”.

Dar cum se face că de câte ori o criză bate la ușa UE – și cu  cea energetică nu e de glumă – se găsește tot timpul un actor important – Germania este cea mai mare economie a blocului – gată să sucească socotelile?

Comisia Europeană  a fost forțată recent să solicite o completare la planurile sale bugetare pentru 2023, având în vedere costul în creștere al împrumutului. A  estimat necesitatea unei sume suplimentare de 450 de milioane de euro pentru a acoperi dobânzile mai mari la împrumuturile UE în 2023, pe lângă un cost estimat anterior de 1,03 miliarde de euro pentru anul viitor.

Ce se înțelege din toate astea? Că s-a ales praful din solidaritatea europeană, fiecare pe cont propriu. Germania, întinzătoarea de covor roșu în fața Rusiei, o știe cel mai bine.