Creșterile abrupte ale prețurilor vor dura mai mult decât se așteaptă mulți în Europa Centrală și de Est, a avertizat economistul șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Beata Javorcik. Spirala scumpirilor este o amintire dureroasă a hiperinflației din anii 1990.
În cele mai recente previziuni economice, publicate joi, creditorul a precizat că economiile din Europa Centrală și statele baltice vor crește în medie cu doar 0,6% în acest an. De asemenea, creșterea va rămâne slabă în Europa de Est, cu doar 1,6%, și în statele membre ale UE din sud-estul Europei, cu 1,5%.
Țările din regiune au fost printre cele mai afectate de impactul economic al invaziei Rusiei în Ucraina, cu creșteri ale prețurilor mult peste media UE. Inflația ridicată și încercările băncilor centrale de a o combate prin majorări ale ratelor dobânzilor au cântărit asupra creșterii economice.
Cu toate acestea, mulți economiști se așteaptă ca inflația să scadă brusc în acest an, după o medie de 16,5% în decembrie, pe fondul recentei scăderi a costurilor globale ale energiei.
FMI a declarat în octombrie că se așteaptă ca inflația în toate regiunile acoperite de BERD să scadă la 7% până la sfârșitul anului 2023 și la o medie de 10% pe parcursul acestui an.
Cicatricile lăsate de tulburările economice în fostele țări socialiste au creat riscul unei „profeții care se autoîmplinește”, spune Javorcik. Într-un astfel de scenariu, angajații ar continua să fie influențați de temerile legate de inflația persistentă, cerând majorări salariale mari.
Din ce în ce mai mulți economiști din regiune pun sub semnul întrebării abilitățile de comunicare ale bancherilor centrali, ceea ce ar putea submina încrederea publicului în capacitatea oficialilor de a ține inflația sub control.
De când atacul Rusiei asupra Ucrainei a declanșat o creștere bruscă a prețurilor la energie și alimente în urmă cu un an, țările din Europa Centrală și de Est se luptă cu o inflație la niveluri nemaiîntâlnite din anii 1990.
Economia acestor state se așteaptă să crească în medie cu 2,1% în acest an, în scădere față de prognoza de 3% din septembrie și de la 2,4% anul trecut. După un declin al economiei de 3,5% în 2022, PIB-ul Rusiei ar urma să se contracteze cu 3%, în urma scăderii preţului petrolului, al continuării impactului sancţiunilor şi al presiunilor fiscale.