Blocajul investițiilor publice, în care s-au pierdut miliarde de lei, a fost provocat de absurditatea și ”stufoșenia” legislației achizițiilor publice, pe care niciun guvern nu a reușit să o simplifice, stopând, implicit, și fenomenul contestațiilor fără sfârșit. Iar Curtea de Conturi ne spune acum că cei care au făcut legislația, Parlamentul și Guvernul, nu numai că au introdus reglementări suplimentare directivelor europene, dar, de multe ori, prevederile au și încălcat directive europene. Mai exact, statul român s-a sabotat singur.
Cele mai multe nereguli în achizițiile publice au fost depistate la autoritățile publice locale, exact acolo unde competențele suferă de carențe grave. Pe de altă parte, ca să faci față legislației aberante și greoaie, cu schimbări și para-schimbări și reglementări aproape imposibil de înțeles, ar trebui să îți dai doctoratul în achiziții publice. Potrivit unui raport al Curții de Conturi, principala cauză a neregulilor constatate în domeniul achizițiilor publice este reprezentată de cadrul legislativ național voluminos și complex, în continuă modificare și completare de peste 8 ani, fără coordonarea centralizată a procesului legislativ.
Astfel, cadrul legislativ național referitor la domeniul achizițiilor publice conține multiple reglementări suplimentare față de directivele europene, referitoare la acest domeniu și a devenit din ce în ce mai voluminos și complex, în perioada 2016-2024, urmare modificărilor legislative frecvente la care a fost supus. Această situație de fapt este în contradicție cu obiectivele Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 901/2015, prin care se propuneau, printre altele, simplificarea legislației în acest domeniu și încurajarea participării întreprinderilor mici și mijlocii la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice/sectoriale.
S-au inventat reglementări
Transpunerea în legislația națională a prevederilor din directivele europene în materia achizițiilor publice a determinat o supra-reglementare, prin includerea în legislația primară a unor prevederi inexistente în directive, în cazul unora tocmai ca urmare a includerii în Strategie a acestei posibilități, iar aceste prevederi au fost detaliate prin legislația secundară și terțiară. Totodată, Curtea de Conturi a sesizat existența unor situații în care au fost introduse în legislația națională prevederi contrare directivelor europene în materia achizițiilor publice. Un exemplu în acest sens îl reprezintă adoptarea de acte normative (ordonanțe, ordonanțe de urgență) privind modificarea prețului contractului de achiziție publică/contractului sectorial, care conduc la majorări ale valorii contractului peste limitele stabilite de directive europeană.
”Deși legislația elaborată în domeniul achizițiilor publice s-a complicat de la un an la altul și se impunea o simplificare a acesteia în strictă legătură cu directivele europene, Agenția Națională pentru Achiziții Publice și-a prevăzut ca termen pentru implementarea măsurii din Strategia Națională în Domeniul Achizițiilor Publice 2023-2027, referitoare la simplificarea cadrului legislativ prin consolidarea tuturor reglementărilor aplicabile prevăzute în diferite acte normative cu toate modificările și completările ulterioare, ultimul semestru al anului 2027, contrar solicitării Curții de Conturi de stabilire a unui termen mai apropiat, precum și necesităților impuse de aderarea României la OCDE începând cu data de 1 ianuarie 2026. Mai mult decât atât, deși președintele Curții de Conturi a solicitat în cadrul ședinței de aprobare a noii Strategii ca acest termen să fie devansat, președintele A.N.A.P. a refuzat să o facă, termenul inițial fiind menținut”, se precizează în raportul Curții de Conturi.
Haos la contestații și lipsă de transparență
Nu există o coordonare centralizată a legiferării în domeniul achizițiilor publice deși, încă din anul 2015, a fost înființat Comitetul Interministerial pentru Achiziții Publice, a semnalat Curtea de Conturi. În plus, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor nu a luat măsurile necesare în vederea realizării unei abordări unitare în domeniul soluționării contestațiilor, existând situații în care măsurile dispuse de diferite complete sunt contradictorii deși cauzele sunt similare. Principiul transparenței în derularea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție de către platforma informatică SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice) administrată de Autoritatea pentru Digitalizarea României, nu a fost respectat, întrucât în cazul procedurilor de atribuire finalizate persoanele interesate nu au acces la o serie de informații de interes public.
O altă mare problemă semnalată de Curtea de Conturi este lipsa unui sistem informatic integrat care să permită monitorizarea întregului proces de achiziție publică, cu posibilitatea pentru autoritățile/entitățile contractante și pentru organele cu atribuții de control de a accesa informații și documente referitoare la întregul proces, începând cu datele necesare stabilirii valorii estimate a achiziției, disponibile în baza de date a Ministerului Finanțelor, preluate din facturile electronice, până la datele referitoare la execuția contractului (contract, anexele acestuia, facturi și documente justificative privind recepția bunurilor, prestarea serviciilor, execuția lucrărilor și efectuarea plăților conform prevederilor legale și contractuale, în limita bugetelor aprobate).
Pregătire deficitară
Printre cauzele neregulilor în desfășurarea achizițiilor publice s-au mai numărat pregătirea deficitară a personalului implicat, cursurile organizate de diverse firme și unități de învățământ cu programe și durate diferite, uneori necorelate cu cadrul de competențe necesar, precum și disfuncționalități/deficiențe în modul de organizare și funcționare a entităților publice. ”Din totalul celor 1.361 de entități publice verificate în anul 2024, în cazul unui număr de 791 entități publice, echipele de audit au constatat un număr total de 2.325 abateri de la legalitate în domeniul achizițiilor publice, în creștere față de anii 2018 (1.803 abateri), 2019 (2.073 abateri), 2021 (2.153 abateri), 2022 (1.981 abateri) și 2023 (1.255 abateri). Constatările semnificative rezultate din misiunile de audit efectuate de către structurile de specialitate ale Curții de Conturi, în anul 2024, se regăsesc în toate etapele procesului de achiziție publică, cu predilecție în administrația publică locală (95,35% din totalul prejudiciilor), situația deteriorându-se în perioada analizată”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.