Guvernele au primit mai puțin de o treime din suma inițială de 723 de miliarde de euro alocată de UE pentru a contribui la relansarea economică post-Covid și acum fac presiuni asupra Comisiei Europene pentru a accelera plățile.
Țările cer Comisiei să reducă birocrația care le împiedică să pună mâna pe partea lor de bani din cadrul Fondului de Redresare și de Reziliență (RRF). Și le descurajează să depună cereri de finanțare – ceea ce provoacă temeri că vor pierde sume uriașe atunci când inițiativa va expira în 2026. Fondul este implicat într-un scandal de corupție, poliția italiană arestând peste 20 de suspecți din întreaga UE în cadrul unei anchete privind o fraudă de peste 600 de milioane de euro.
Care redresare, care reziliență?
Un oficial european care a vorbit cu jurnaliștii de la Politico a deplâns obstacolele pe care țările au trebuit să le facă pentru a accesa banii – care sunt constituiți din granturi și împrumuturi – descriind verificările stricte ale Comisiei asupra propunerilor de finanțare ca fiind „mai mult asemănătoare cu un audit”.
Un alt oficial a declarat că guvernele încep să creadă că solicitarea de împrumuturi în cadrul RRF „nu merită efortul”. Executivul UE a redus deja suma totală disponibilă de la 723 de miliarde de euro la 648 de miliarde de euro, după ce guvernele nu au reușit să solicite împrumuturi de aproape 100 de miliarde de euro înainte de termenul limită intermediar de la sfârșitul anului 2023.
Comsia Europeană împrumută doar cu condiții
Atunci când UE a înființat RRF în 2021, a distrus unul dintre tabuurile de lungă durată care interzicea țărilor să strângă bani în comun de pe piețele datoriilor. Configurația unică înseamnă că, în loc ca miliarde de euro să rămână nefolosite în cazul în care fondurile nu sunt revendicate până la data de expirare de la sfârșitul lui 2026 – așa cum guvernele se așteaptă acum din ce în ce mai mult să se întâmple – blocul pur și simplu nu va împrumuta banii în primul rând.
Până în prezent, Comisia a deblocat doar 225 de miliarde de euro. Spania, care ar trebui să fie al doilea mare beneficiar după Italia, a primit doar 340 de milioane de euro sub formă de împrumuturi – o fracțiune infimă din cele 83 de miliarde de euro alocate în 2021.
Țările trebuie să prezinte un „plan de redresare” care să stabilească modul în care vor fi utilizați banii și reformele pe care le vor promova în schimb. Dar cerințele Comisiei nu sunt flexibile și par a urmări mai curând recuperarea sumelor împrumutate.
Mai multe guverne – în special cele care se pot împrumuta cu costuri reduse de pe piețele financiare – sunt reticente în ceea ce privește realizarea unor noi reforme interne nepopulare în schimbul unor bani pe care, în cele din urmă, vor trebui să-i restituie Comisiei.