Moneda chineză își extinde raza de acțiune și este văzută acum ca un antidot la ceea ce mulți consideră a fi o armare a sistemului financiar mondial de către Washington.
Pentru prima dată în istoria Bursei de la Moscova, yuanul a depășit luna trecută dolarul american ca monedă cea mai tranzacționată, cu o cotă de piață de aproape 40% din volumul tranzacțiilor.
Oricât de important ar fi acest lucru, înțelepciunea convențională de pe piețele financiare susține că, atâta timp cât China refuză să facă yuanul complet convertibil, acesta nu va putea rivaliza cu dolarul sau euro ca monedă globală.
Datele SWIFT demonstrează că ponderea yuanului în plățile internaționale a înregistrat o creștere mediocră din 2016, când moneda chineză a fost admisă în coșul de drepturi speciale de tragere al Fondului Monetar Internațional.
Cu toate acestea, o privire atentă la dimensiunea regională a internaționalizării yuanului oferă o imagine mai complexă. Ca urmare a războiului purtat de Kremlin în Ucraina și a sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, yuanul s-a trezit brusc pe cale să devină moneda regională dominantă în nordul Eurasiei. De-dolarizarea economiei rusești după după anexarea Crimeei în 2014 nu a decurs fără probleme.
Moscova a încurajat companiile locale să folosească rubla și yuanul atunci când fac comerț cu China, iar în 2017, după ce Congresul SUA a adoptat legea Countering America’s Adversaries Through Sanctions Act, banca centrală a Rusiei a ordonat o ajustare majoră a structurii rezervelor sale valutare. A mutat 15% din deținerile sale internaționale în yuani: o creștere de 10 ori mai mare decât poziția medie a yuanului în bilanțul oricărei bănci centrale globale.În ciuda acestui impuls, puține companii rusești au dorit să fie plătite în yuani neconvertibili, mai ales cele energetice.
Războiul și sancțiunile care au urmat au schimbat totul. Dependența Rusiei de yuan crește rapid în toate domeniile. Ponderea exporturilor rusești decontate în yuani a crescut de la 0,4% la 14% în primele nouă luni ale anului 2022, potrivit datelor Băncii Rusiei.
Depozitele în yuani au devenit disponibile în toate băncile importante, astfel că deținerile gospodăriilor rusești au sărit de la zero la 6 miliarde de dolari în aceeași perioadă: aceasta reprezintă 11% din valuta străină pe care o dețin.Numărul de zile în care tranzacțiile în yuani la bursă depășesc volumul schimburilor în dolari și euro este în continuă creștere.
Aceste schimbări pot fi explicate nu doar prin accesul restricționat la dolar și euro în Rusia ca rezultat al sancțiunilor, ci și prin schimbările comerțului rusesc. Importurile din Occident s-au prăbușit din cauza sancțiunilor, iar exporturile din ce în ce mai afectate.
În acest context, Moscova a fost nevoită să-și mute majoritatea comerțului către China, care în 2022 a reprezentat 40% din importurile rusești și 30% din exporturi.
Având în vedere că o proporție în creștere rapidă atât a exporturilor, cât și a importurilor rusești se îndreaptă către și dinspre China, este logic ca sistemul financiar rusesc să fie supus unei yuanizări rapide la nivel de stat, corporații și gospodării.
Geopolitica nu va duce la detronarea globală a dolarului în curând. Dar ar putea duce la formarea treptată a unei arhitecturi financiare regionale centrate pe yuani în vecinătatea Chinei. Tendința va fragmenta și mai mult economia globală în blocuri conduse de Beijing și Washington.
Articolul lui Radu Jacota este incomplet-superficial…China are doua monede yuan de tranzactii….CNY si CNH. Ultima cotație CNY/USD a avut valoarea de 1$=¥ 6,9490. Guvernul chinez a inceput inca din 2022 sa cumpere masiv AUR de pe piata bancara mondiala,vanzand dolari USA, iar azi dolarul s-a prabusit,iar cine are AUR este „pe cai mari” financiar,….AUR=1.909,90 $…este cea mai mare valoare de la WW.2. China este cea mai mare piata financiara si bancara din lume,inaintea SUA si Marea Britanie.