AcasăEconomieMomentul adevărului. Renunțarea la cărbune duce la faliment

Momentul adevărului. Renunțarea la cărbune duce la faliment

Renunțarea la 25% din producția de energie la nivel mondial, care provine din cărbune, va avea un impact devastator asupra statelor. În afară de faptul că va afecta siguranța aprovizionării cu energie, sunt necesare sume colosale, provenite din împrumuturi, pe care, la dobânzile ridicate din prezent, nimeni nu și le poate permite. În plus, accelerarea tranzițiilor către renunțarea la cărbune va avea impact asupra lucrătorilor și comunităților care depind de această sursă, semnalează Agenția Internațională a Energiei.

Experimentul din România, în care au fost închise forțat aproape toate minele de cărbune și au fost duse la fier vechi termocentralele clasice, care asigurau nu numai securitatea energetică, ci și exportul de energie, se va extinde la nivel mondial. Accelerarea renunțării la cărbune ridică, însă, probleme uriașe, pentru că înlocuirea cărbunelui cu regenerabile presupune sume colosale, pe care statele nu le au și nici nu-și pot permite să le împrumute.

Un raport al Agenției Internațională a Energiei (AIE) arată că politicile de facilitare a finanțării energiei curate ar trebui să meargă mână în mână cu măsuri pentru a pune capăt finanțării noii energii pe bază de cărbune și pentru a finanța pensionarea anticipată a unor active din cărbune. Astfel, în scenariul politicilor anunțate, se preconizează că, în perioada 2023-2030, aproximativ 20 de gigawați de centrale electrice pe cărbune care funcționează astăzi vor fi retrase înainte de a ajunge la 30 de ani.

”Pentru multe dintre aceste centrale, în special în piețele emergente și economiile în curs de dezvoltare, cantități mari de capital investit în ele nu au fost încă recuperate. O varietate de mecanisme de finanțare inovatoare sunt în curs de dezvoltare pentru a ajuta la scurtarea perioadelor de rambursare, refinanțarea și restructurarea datoriei și ajustarea termenilor contractului în moduri care să evite subminarea încrederii investitorilor. În multe regiuni, astfel de politici trebuie să țină seama de rolul pe care îl joacă în prezent cărbunele în asigurarea securității aprovizionării”, susține AIE.

890 miliarde de dolari pe an

În perioada 2023-2030, 890 de miliarde dolari trebuie investiți anual în capacitatea și sprijinul energetic cu emisii scăzute, cum ar fi rețelele și stocarea bateriilor, cu aproximativ o treime din adăugările de capacitate de energie electrică cu emisii scăzute dedicate înlocuirii producției de cărbune. Mobilizarea acestei investiții depinde în mod esențial de atragerea mai multor investiții din sectorul privat și de găsirea mecanismelor de finanțare potrivite care să abordeze problemele generate de mediul actual cu rate ale dobânzii ridicate, în special în economiile emergente și în curs de dezvoltare, potrivit AIE.

Pentru multe țări, ridicarea datoriilor și atragerea finanțării necesare pentru a investi în energie curată, pentru a plăti modernizarea sau a retrage din timp activele din cărbune a devenit mult mai dificilă în ultimii ani din cauza inflației costurilor, a costurilor în creștere ale împrumuturilor și a dislocării lanțurilor globale de aprovizionare. ”Cererea globală de cărbune a crescut în 2023, în ciuda creșterii rapide a producției de energie pe bază de surse regenerabile. Cea mai mare creștere a fost observată în China, urmată de India și alte economii emergente și în curs de dezvoltare. Utilizarea în creștere a cărbunelui, în principal pentru energie, a reprezentat aproape toată creșterea emisiilor globale de CO2 din 2019. Cărbunele este cea mai mare sursă de energie electrică, iar generarea de energie este cel mai mare utilizator de cărbune, reprezentând două treimi din piață”, se precizează în raportul AIE.

Spectrul șomajului

Angajamentele naționale de reducere a emisiilor și de decarbonizare a producției de energie, dacă sunt pe deplin implementate, ar duce inevitabil la pierderi de locuri de muncă în sectorul cărbunelui, în special în minerit. Până în 2030, ocuparea totală în sectorul cărbunelui va scădea de la 7,8 milioane de oameni în întreaga lume astăzi, la 5,6 milioane. ”Gestionarea consecințelor economice și sociale ale tranzițiilor către cărbune este vitală pentru a continua progresul în reducerea emisiilor din sectorul energetic. La sfârșitul anului 2023, doar 14% dintre lucrătorii cărbunelui din țările dependente de cărbune erau acoperiți de politici de tranziție justă, deși aceasta reprezintă o îmbunătățire cu 10 puncte procentuale față de 2022”, mai semnalează AIE.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.