Pe lângă noianul de nereguli descoperite la Ministerul Sănătății, Curtea de Conturi a mai constatat că, din totalul măsurilor dispuse prin decizii la controalele anterioare,15 măsuri au fost implementate parțial și alte 15 măsuri sunt neimplementate. Concluzia zdrobitoare a inspectorilor a fost lipsa de preocupare a managementului ministerului pentru promovarea, monitorizarea și îmbunătățirea performanțelor în domeniul de competență.
Din totalul măsurilor dispuse anterior prin decizii de către Curtea de Conturi, urmare a verificării la Ministerul Sănătății, conform Rapoartelor de follow-up, a rezultat că un număr de 15 măsuri sunt implementate parțial și un număr de 15 măsuri sunt neimplementate, se arată în raportul de audit financiar al instituției de control.
”Urmare a neimplementării în totalitate de către Ministerul Sănătății a măsurilor dispuse prin deciziile emise de către Curtea de Conturi a României cu privire la deficiențele constatate în misiunile anterioare de audit financiar, echipa de audit reține lipsa de preocupare a managementului entității auditate pentru creșterea gradului de adecvare a politicilor și procedurilor pentru promovarea, monitorizarea și îmbunătățirea performanțelor în domeniul de competență”, se precizează în raportul Curții de Conturi.
Pe lângă aceste constatări, inspectorii au depistat o supraevaluare suspectă a activelor la nivelul Ministerului Sănătății, cu suma de 201.043.789 lei, ca urmare a neconcordanței între soldul scriptic al contului „Medicamente și materiale sanitare” înscris în balanța de verificare la data de 31.12.2023 și cel faptic constatat cu ocazia inventarierii anuale a patrimoniului. Potrivit afirmațiilor verbale ale conducerii ministerului, aspectul reținut s-ar datora netransmiterii consumului de către entitățile subordonate acestuia, susține Curtea de Conturi. După efectuarea unor proceduri de verificări ale inspectorilor s-a concluzionat că ar fi vorba despre raportarea unor active curente supraevaluate. Potrivit Curții de Conturi, situațiile financiare anuale au fost denaturate și nu mai oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a altor informaţii, în condiţiile legii, referitoare la activitatea desfăşurată.
Activele și creanțele, umflate cu pompa
Controalele Curții de Conturi au mai evidențiat la Ministerul Sănătății supraevaluarea creanțelor cu suma de 3.923.821 lei, prin neînregistrarea unor rapoarte financiare intermediare, aprobate în anul 2023 aferente proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă, și supraevaluarea activelor entității cu suma de 1.058.000 lei, prin neînregistrarea în contabilitate a operațiunilor specifice acordării voucherelor de vacanță personalului entității în perioada 2022-2023. Totodată, au fost depistate supraevaluări ale activelor curente cu suma de 600.090 lei, prin raportarea unor creanțe reprezentând debite aferente victimelor accidentelor sau violenței, existând riscul ca acestea să fie prescrise, fiind mai vechi de 3 ani, pentru care nu s-au întreprins toate demersurile prevăzute de legislația în vigoare în vederea recuperării efective a acestora în termenul legal de prescripție, și supraevaluări ale creanțelor cu suma de 420.586 lei, prin înregistrarea în evidența contabilă în anul 2023 a unor sume, în lipsa documentelor justificative prevăzute de legislație.
Erori ”nesemnificative” de peste 36 milioane de lei
La capitolul erori nesemnificative au fost trecute finanțarea și raportarea eronată de către Ministerul Sănătății prin situațiile financiare centralizate a unor drepturi salariale în sumă de 52.157 lei (rezultată din testarea eșantioanelor determinate statistic), valoarea extrapolată a erorilor fiind în sumă de 36.603.357 lei acordate de către entitățile subordonate fără respectarea prevederilor legale. Printre acestea se numără acordarea sporului pentru condiții deosebite de muncă în lipsa unor buletine de determinare/expertizare valabile și într-un cuantum mai mare decât cel prevăzut în actele normative, acordarea indemnizației lunare în baza OUG nr. 63/2023 pentru fiecare zi lucrată în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și în celelalte zile în care nu se lucrează, fără respectarea prevederilor legale, efectuarea de cheltuieli de personal nejustificate prin achitarea unor drepturi salariale fără existența documentelor justificative, precum și sume plătite în plus furnizorului, reprezentând note de comandă suplimentare pentru care entitatea nu a prezentat documente din care să rezulte că suma înscrisă în factura emisă de furnizor este datorată.