Guvernele europene trebuie să fie pregătite să sprijine întreprinderile pe măsură ce condițiile de creditare se înăspresc.
Este îndemnul lui Corrado Passera, un veteran al finanțelor, care a părăsit funcția de conducere la cea mai mare bancă italiană, Intesa Sanpaolo, pentru a face parte din guvern în 2011, în plină criză a datoriilor țării.
Passera, care în prezent este director executiv al Illimity, o bancă digitală pe care a fondat-o în urmă cu cinci ani, a adăugat că este cel mai îngrijorat de impactul asupra întreprinderilor mici și mijlocii.Guvernele ar trebui să fie în alertă “pentru a compensa lipsa de disponibilitate a creditelor, deoarece problemele din acest domeniu al pieței se vor transfera în restul economiei”.
Mai mult de 75% din întreprinderile italiene sunt IMM-uri. Illimity este specializată în acordarea de împrumuturi pentru acest sector și în gestionarea creditelor neperformante. A raportat un profit net de 75 de milioane de euro și avea active totale de 6,5 miliarde de euro în 2022, în creștere de la 3 miliarde de euro în 2019.
Acțiunile financiare au scăzut în întreaga lume după falimentele bancare de luna trecută. În timp ce autoritățile europene de reglementare au încercat să asigure investitorii că băncile din blocul comunitar se află într-o situație mult mai bună în comparație cu cea din timpul crizei financiare de acum 15 ani, este posibil ca întreprinderile să fie mai puțin capabile să reziste unui alt șoc major sau înăspririi condițiilor de împrumut la numai trei ani de la începutul pandemiei.
Passera a subliniat că macroeconomia și schimbările structurale din sectorul bancar au creat provocări pentru companiile mai mici.
“Ratele ridicate ale dobânzilor, închiderea sucursalelor bancare, care au eliminat un canal de acces la finanțare pentru IMM-uri, și incertitudinea din jurul capitalului propriu al băncilor ar putea tensiona acest segment de piață”, a declarat el pentru Financial Times.Deși se așteaptă ca Europa să evite recesiunea în acest an, analiștii au avertizat că o combinație dintre creșterea ratelor dobânzilor, inflația și ultimele turbulențe bancare ar putea avea consecințe neașteptate.
Banca Centrală Europeană nu trebuie să reacționeze în mod exagerat și să dea timp inflației să se răcească. Este important ca băncile centrale să demonstreze că luptă agresiv împotriva inflației, dar stagflația(inflație ridicată și stagnare economică)trebuie evitată cu orice preț.
Luna trecută, guvernatorul Băncii Italiei, Ignazio Visco, a fost primul bancher central european care a avertizat împotriva creșterii prelungite a ratelor dobânzilor.
BCE a menținut creșterea planificată de 50 de puncte de bază a ratei dobânzii în martie, dar factorii de decizie au lăsat să se înțeleagă că vor înceta să mai crească ratele.
Sarcina băncilor centrale în prezent este destul de dificilă, deoarece acțiunile de politică monetară pot avea rezultate opuse atât în ceea ce privește stabilitatea prețurilor, cât și stabilitatea financiară. În timp ce inflația trebuie redusă drastic, daunele colaterale nu pot fi ignorate.