AcasăEconomieMatrapazlâcuri la Ministerul Energiei. Au vrut să fure de la săraci ca...

Matrapazlâcuri la Ministerul Energiei. Au vrut să fure de la săraci ca să dea la bogați

Încercare ratată de a devaliza Nuclearelectrica. Mișcarea, reluată după alegeri

Tunul pe care ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a vrut să-l dea la Nuclearelectrica a ieșit la suprafață. Bâlbele cu refuzul de a vota la ședința AGA erau legate de o sumă imensă care trebuia plătită pentru un studiu de prefezabilitate, bani care s-ar fi dus, de fapt, la partenerii noștri strategici, mai exact la firma privată din SUA, NuScale, care nu mai are bani să-și continue cercetările la reactoarele modulare. Lucrurile au fost atât de putrede cu devalizarea Nuclearelectrica, încât directorul economic și-a dat demisia, iar reprezentanții ministerului în AGA au refuzat să semneze.

Suma cu care ministrul Energiei, Sebastian Burduja, voia să păgubească Nuclearelectrica a ieșit la suprafață. O sursă din Ministerul Energiei a declarat pentru Hotnews că studiul de prefezabilitate pentru reactoarele modulare americane, pe care Nuclearelectrica era obligată să-l plătească, costa circa 250 milioane de dolari.

Comparativ, studiul de fezabilitate pentru retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă a fost evaluat la 500.000 de euro. Suma este una extrem de exagerată pentru un studiu de prefezabilitate, însă, cel mai probabil, cei 250 milioane de dolari ar fi mers către dezvoltarea proiectului reactoarelor modulare NuScale, care a rămas fără finanțare după ce în SUA s-a renunțat la proiect, din cauza costurile nesustenabile. Statul român a rămas fidel partenerului strategic și și-a asumat continuarea proiectului, despre care până și Sebastian Burduja a spus că va fi scump prima oară, dar că, după fabricarea în serie, se va ieftini. Asta după ce tot ministrul Eergiei spunea, în urmă cu ceva timp, că același proiect va fi mult mai ieftin în România, decât în SUA, datorită forței de muncă plătită mai puțin și a prețurilor din țara noastră.

Costuri de exploatare

Proiectul reactoarelor modulare de la NuScale nu este finalizat, ceea ce înseamnă că acest proiect conceptual nu are toate detaliile. Prin studiul de prefezabilitate ar trebui să se analizeze dacă proiectul poate fi făcut și cât costă, inclusiv securitatea lui.

Potrivit Hotărârii de Guvern 907/2016, un studiu de prefezabilitate trebuie să cuprindă situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului de investiţii, prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie şi acorduri relevante, structuri instituţionale şi financiare, analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor, analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii şi dimensionării obiectivului de investiţii, precum și obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice.

Totodată, același studiu trebuie să prezinte date privind costurile de investiţie estimate prin raportare la obiective de investiţii similar, costurile de exploatare şi întreţinere estimate prin raportare la obiective de investiţii similar, analiza preliminară privind aspecte economice şi financiare și soluţii fezabile pentru realizarea obiectivului de investiţii. În ce privește toate aceste costuri, estimarea lor este dificil de realizat în condițiile în care nici proiectul nu este finalizat, ca să nu mai vorbim de prototip, care, inițial, trebuia realizat în SUA. ”Se face un studiu de prefezabilitate pentru că proiectul nu are toate elementele pentru a fi pretabil pentru un studiu de fezabilitate, dat fiind că nu este terminat”, ne spun experții în energia nucleară.

Nimeni nu și-a asumat

Reprezentanții Ministerului Energiei în AGA Nuclearelectrica au venit cu mandat scris din partea ministrului, însă aceștia au refuzat să semneze pentru o sumă uriașă cerută pentru un studiu de prefezabilitate, mai ales că răspundeau în nume personal ulterior. Încercarea de devalizare a Nuclearelectrica a fost motivul pentru care directorul financiar al Nuclearelectrica și-a dat demisia la sfârșitul lunii martie. Culmea este că împrumutul de 250 milioane de euro nu a fost aprobat nici de Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica, semn că nimeni nu avea chef să audă zăngănitul de cătușe de la DNA. Plin de optimism sau bazat pe informații de la nivel înalt, John Hopkins, CEO-ul și președintele NuScale, a declarat recent că votul pentru aprobarea sumei de aproape 250 milioane de dolari ar fi fost amânat pentru iunie, iulie, adică după alegeri.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.