În timp ce România s-a obligat, printr-un PNRR construit împotriva intereselor naționale, să închidă toate termocentralele pe cărbune, pentru a forța tranziția verde, celelalte state europene au continuat să le utilizeze din plin, unele dintre ele deschizând chiar capacități noi de producție. Datele din 2 decembrie 2024 arată că, în timp de România mai producea din cărbune doar 0,77 GWh, termocentralele din Germania și Polonia duduiau, cu producții de 15,60 GWh, respectiv, 12,04 GWh.
Deși se creează impresia că, în afară de Polonia, al cărei sistem energetic se bazează pe cărbune, nu mai există alte state în UE care să utilizeze semnificativ această materie primă, lucrurile sunt total opuse. România a fost forțată să închidă cărbunele, atât prin planul de restructurare impus de Comisia Europeană pentru Complexul Energetic Oltenia, în caz contrar folosindu-se șantajul binecunoscut al acuzației de utilizare a ajutorului de stat, cât și prin PNRR-ul elaborat de USR și PNL, fără dezbateri publice și consultări, prin care țara noastră s-a obligat să închidă termocentralele înaintea tuturor. Fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, a închis termocentrala Mintia chiar înainte de termen și a refuzat să audă de vreo renegociere a PNRR.
Continuatorul acestuia la șefia ministerului, Sebastian Burduja, a utilizat la maximum promisiunile doar la nivel declarativ, în care vorbea despre importanța cărbunelui, despre faptul că termocentralele nu trebuie închise etc, dar fără să facă nici cel mai mic pas spre vreo renegociere a PNRR cu Comisia Europeană. Acum, pe fondul unui deficit major de energie în țară, ne aflăm în situația dramatică de a mai scoate din sistem încă 1.425 MW pe cărbune până la 31 Decembrie 2025. În 2 decembrie 2024, România mai producea din cărbune doar 0,77 GWh, în timp ce termocentralele din Germania produceau 15,60 GWh, iar cele din Polonia, 12,04 GWh.
Nu s-a închis nimic
Conștiente că energia în bandă este vitală pentru funcționarea sistemelor energetice, statele UE nu s-au grăbit deloc să închidă termocentralele pe cărbune. Astfel, în 2 decembrie, după Germania și Polonia, următoarele locuri la producție pe cărbune erau ocupate de Cehia, cu 3,75 GWh, Olanda, cu 2,67 GWh, Bulgaria, cu 1,82 GWh, și Grecia, cu 0,84 GWh. Italia producea din cărbune 0,75 GWh, Spania, 0,72 GWh, Slovenia, 0,50 GWh, danemarca, 0,45 GWh, Finlanda, 0,29 GWh, Estonia, 0,21 GWh, și Croația, 0,19 GWh. În afara Uniunii Europene, energie pe cărbune, pe care statele UE o importă, mai produceau Serbia, 3,26 GWh, și Turcia, 5,08 GWh. Printre cei mai mari producători de energie pe cărbune la nivel mondial se număra India, cu 129,31 GWh, SUA, cu 102,07 GWh, Japonia și Africa de Sud producând, fiecare, peste 20 GWh. Foarte interesant în datele publicate de Asociația Internațională a Energiei este faptul că Austria, deși nu are termocentrale pe cărbune, produce 2,03 GWh din gaze naturale, în timp de România, cel mai mare producător de gaze naturale din UE, produce din gaze doar 1,44 GWh.
Cele mai mici emisii
Excluzând țările nordice, care s-au axat pe energie hidro și eoliană, datorită Mării Nordului, România are aproape cele mai mici emisii de CO2 din Uniunea Europeană. Astfel, România are 1,7 kt CO2 la un milion de locuitori, în timp ce Cehia are 8,7 kt CO2, Bulgaria – 7,4 kt CO2, Polonia – 7,3 kt CO2, Slovenia și Olanda – 5,3 kt CO2, Germania – 5,2 kt CO2, Belgia – 4,7 kt CO2, Estonia – 3,8 kt CO2, Italia – 3,1 kt CO2 , Spania – 2,7 kt CO2, iar Ungaria, Croația și Austria au câte 1,8 kt CO2 la un milion de locuitori. În ce privește intensitatea carbonului, România înregistrează 100-300 gCO2/kWh, la fel ca și Estonia, Letonia, Slovenia, Belgia, Spania, Ungaria și Croația. Comparativ, 300-500 gCO2/kWh au Olanda, Germania, Cehia, Bulgaria și Grecia, iar Polonia are 500-700 gCO2/kWh. Statele Unite au o intensitate a carbonului de 300-500 gCO2/kWh, iar emisiile sunt de 12,9 kt CO2 la un milion de locuitori.