Anul trecut, după ce Gazprom a raportat vânzări record în China, Vladimir Putin l-a felicitat pe directorul general Alexei Miller, un aliat de lungă durată: „Este grozav, vă felicit pentru rezultatele muncii dumneavoastră”.
Dar laudele președintelui rus, trâmbițate cu mândrie în mass-media de stat, ascund criza unei companii gigant care se luptă cu pierderea celei mai mari piețe – Europa.
Europa a sfidat așteptările prin ruperea dependenței sale de gazul rusesc, iar monopolul de stat al gazelor – atuul lui Putin atunci când a lansat invazia Ucrainei – a devenit una dintre cele mai mari victime corporative ale războiului.
„Gazprom înțelege că nu va mai avea niciodată o felie la fel de mare din plăcintă ca Europa și pur și simplu trebuie să accepte acest lucru”, a declarat Marcel Salikhov, șeful Institutului pentru Energie și Finanțe. „Singura cale de urmat acum este să caute surse de venit relativ mai mici și să le dezvolte treptat, adunând firimituri”.
Într-un interviu acordat duminică postului de televiziune de stat Rossiya 1, Putin a recunoscut că economia țării a avut anterior mai multe profituri din exportul de energie, dar a negat că pierderea de afaceri a cauzat probleme.
Deși Moscova a decis la începutul războiului să reducă livrările de gaze către Europa, o măsură care inițial a crescut prețurile suficient de mult pentru a compensa prăbușirea exporturilor, efectul a fost de scurtă durată.
Câștigurile înainte de impozitare au atins un nivel record de 4,5 miliarde de ruble (49,7 miliarde de dolari) în primele șase luni ale anului 2022, dar au scăzut cu 40% la 2,7 miliarde de ruble un an mai târziu, în timp ce profiturile nete au scăzut de la aproape un miliard de ruble la 255 miliarde.
Experții de la Academia de Științe din Rusia au prezis că rezultatele Gazprom pentru întregul an 2023 vor arăta că a încetat să mai fie profitabilă și că pierderile nete ar putea atinge un miliard de ruble până în 2025.
Uniunea Europeană s-a dovedit a fi mai pricepută în a se aproviziona cu gaze alternative decât credeau mulți că este posibil – cota Rusiei din importurile de gaze ale blocului a scăzut de la peste 40% în 2021 la 8% anul trecut, în timp ce prețurile s-au prăbușit de la vârfurile înregistrate în primele zile ale războiului. UE își propune să elimine toate importurile de combustibili fosili din Rusia până în 2027.
Cu principala sa afacere de export în zdrențe, Gazprom a încercat să găsească noi cumpărători, dar acordurile sale din Asia Centrală și creșterile minore ale aprovizionării către China și Turcia vor compensa doar între 5% și 10% din piața europeană pierdută.
Realizarea oricărei schimbări substanțiale în acest scenariu va necesita investiții enorme în conducte și alte infrastructuri pentru a deservi noi piețe, precum și implicarea partenerilor externi – din ce în ce mai rezervați în semnarea unor acorduri cu o Rusie izolată.
Gazprom trebuie să vândă gazul pe plan intern la prețuri reglementate. Între timp, statul rus i-a impus o taxă lunară suplimentară de 50 de miliarde de ruble până în 2025.
Și nu are infrastructura necesară pentru exporturile de GNL, după ce a pariat pe conducte mai degrabă decât pe tehnologiile de lichefiere la începutul regimului Putin.