Marea restructurare de la Ministerul Energiei, un fâs. Se taie posturile neocupate și pleacă doi șoferi

Din marea restructurare de la Ministerul Energiei, pe care Sebastian Burduja ne-o detaliază pe vreo 25 de pagini, în realitate, din instituție s-ar părea că pleacă doar doi amărâți de șoferi. Din cele 91 de posturi desființate, 72 erau vacante, inclusiv cel de secretar de stat, și doar 16 erau ocupate, însă personalul a fost redistribuit pe la alte servicii și compartimente. Probabil că singurul care a plecat cu șoferii este arhivarul, de care ministrul a zis că nu mai are nevoie, că e digitalizat.

Economia la buget cu care se laudă ministrul Energiei că ar fi făcut-o după ce a restructurat și reorganizat instituția ar putea fi doar scăderea salariului pentru o mână de directorași, care s-au transformat în consilieri superiori, deși nu există vreo modificare bugetară. În rest, au fost rocade, plecări de la un compartiment la altul, de la un serviciu la altul, și, în principal, desființări de posturi vacante.

Astfel, în urma reorganizării Ministerului Energiei, se vor desființa 91 de posturi, după cum urmează: 1 post vacant de demnitar, 2 posturi vacante aferente cabinetului demnitarului, 72 de posturi vacante, astfel: – 1 post înalt funcționar public – secretar general adjunct, 6 posturi funcții publice de conducere, 63 posturi funcții publice de execuție, 2 posturi personal contractual de execuție, și  16 de posturi ocupate: 9 posturi funcții publice de execuție 7 posturi personal contractual de execuție. Singurii care chiar pleacă din instituție sunt doi șoferi, odată cu reorganizarea Compartimentului Auto în subordinea Serviciului Comunicare, Relații Publice și Protocol, pe motiv că ministerul nu ar avea nevoie de prea mulți șoferi. De asemenea, este posibil să fie dat afară și arhivarul, cu care ministrul Burduja spune că nu mai are ce face.

”Desființarea funcției contractuale de arhivar din cadrul Compartimentului IT, Arhivă și Registratură reprezintă o măsură necesară și justificată, având în vedere implementarea unui sistem digital de gestionare a documentelor, eliminarea arhivării fizice și eficientizarea fluxurilor administrative. Mai mult decât atât, Ministerul Energiei, în calitate de creator și deținător de documente, va continua să respecte prevederile art. 31 din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, prin desemnarea unei persoane responsabile cu problemele de arhivă, din rândul personalului disponibil în cadrul compartimentului”, se arată în nota de fundamentare a HG-ului adoptat în ședința de guvern de joi.

Organigramă stufoasă

Partea interesantă a actului normativ este enumerarea unor servicii, direcții și compartimente din Ministerul Energiei care arată clar imaginea risipei banilor publici. Un exemplu în acest sens este existența unei direcții și a două compartimente, cu funcțiile de conducere aferente, care ar fi putut fi una singură, cum de altfel, s-a și stabilit prin Hotărârea de Guvern. Este vorba despre Direcția Resurse Umane, Compartimentul Reglementări în Domeniul Resurselor Umane și Compartimentul Evidență Documente.

Printre direcțiile, serviciile și compartimentele desființate abia acum, dar care nu ar fi trebuit să existe, se numără Serviciul Achiziții Publice și Investiții, Compartimentul Achiziții Publice, Compartimentul Administrativ, Compartimentului Planificare Bugetară, Compartimentul Integritate, Direcția Energii Regenerabile și Resurse Minerale, Compartimentul Resurse Minerale sau Compartimentul PNIESC. Cu toate mutările și desființările făcute, Ministerul Energiei anunță că acestea nu vor avea niciun impact financiar în 2025, ceea ce înseamnă că nu se face nicio economie la buget.

Prea mulți bugetari

În expunerea de motive a actului normativ, Ministerul Energiei arată că datoria publică a României a depășit pragul de 200 miliarde de euro, iar deficitul de cont curent a ajuns la peste 8% din PIB. În acest context, România se confruntă cu costuri de împrumut printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, dobânzile percepute pe piețele externe fiind semnificativ mai mari decât media europeană. Un factor determinant al dezechilibrului bugetar îl constituie creșterea semnificativă a numărului de posturi ocupate în sectorul public. În luna octombrie 2024, numărul angajaților din administrația publică a depășit 1,3 milioane, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani.

”Această expansiune a personalului bugetar nu doar că a crescut cheltuielile statului, dar a condus și la o eficiență administrativă scăzută, prin suprapunerea unor atribuții și existența unor structuri supradimensionate, care au devenit mai degrabă un factor de rigiditate instituțională decât un element de sprijin pentru activitatea guvernamentală. Creșterea salariilor în sectorul public, fără o corelare directă cu performanța și productivitatea, a generat o presiune suplimentară asupra bugetului de stat”, a precizat Ministerul Energiei.