Marea problemă a adaptării rețelelor pentru energia regenerabilă. Nu au nici cu ce și nici cu cine

Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică (ENTSO-E) atrage atenția Comisiei Europene că UE are nevoie de investiții de 800 miliarde de euro în rețeaua de transport și distribuție a energiei electrice, pentru a o adapta invaziei de regenerabile. Mai mult, până în 2030, statele Uniunii trebuie să construiască 150.000 de km de rețele, însă marile blocaje vin din finanțarea insuficientă, criza de materiale și lipsa lucrătorilor calificați.

În timp ce restul lumii se reorientează sau prioritizează energia clasică, produsă de combustibilii fosili, Uniunea Europeană își continuă drumul spre tranziția verde. Invocarea sănătății populației și, mai ales, a obținerii independenței energetice nu prea are legătură cu realitatea.  Pentru o zonă fără resurse de materii prime rare, esențiale pentru regenerabile, independența clamată este deja o glumă proastă. Conștientă de impasul în care se află UE, Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică (ENTSO-E) a atras atenția Comisiei Europene că este nevoie de finanțare uriașă pentru a adapta rețelele existente la energia regenerabilă. Astfel, sunt necesare investiții masive de peste 800 de miliarde de euro până în 2050, în rețele transfrontaliere și hibride, pe lângă dezvoltarea rețelelor naționale.

Potrivit operatorilor de transport și distribuție (TSO), până în 2030 trebuie realizate peste 150.000 km de linii de transport, atât pe uscat, cât și în largul mării, pentru a îmbunătăți rețeaua electrică a Europei, fiind nevoie de instalarea a peste 14.000 de întrerupătoare de circuit, 4.800 de tablouri de distribuție GIS și 1.900 de transformatoare de putere, în timp ce urmează să fie finalizate și 800 de reactoare shunt și 71 de transformatoare cu schimbare de fază. Cifrele proiectate arată o creștere fără precedent a cantității de active necesare, ceea ce crește semnificativ presiunea asupra lanțului de aprovizionare cu active și crește prețul și termenele de livrare ale acestora, arată ENTSO-E.

Cetățenii se opun

ENTSO-E a constatat că mai mult de jumătate din proiectele de transport necesare până în 2030 sunt încă în așteptarea autorizațiilor. Obligațiile și cerințele de planificare care decurg din dreptul material pentru promotorii de proiecte în procedurile de autorizare, în special în ceea ce privește evaluările de mediu, au crescut semnificativ, ceea ce a dus la sarcini și la volum de muncă suplimentare pentru autoritățile de autorizare. În plus, întârzierile în construirea infrastructurii necesare continuă să rezulte din opoziția publicului. Pentru a obține acceptarea, procesele de planificare transparente și eforturile de a implica cetățenii locali, de a aborda preocupările și nevoile oamenilor și de a dezvolta în comun abordări în implementarea proiectului trebuie să rămână o prioritate pe ordinea de zi.

”Atunci când este posibil, instanțele naționale ar trebui să fie obligate să acorde prioritate litigiilor legate de rețea, cu termene limită pentru hotărâri. Totodată, ar trebui să se permită gruparea contestațiilor juridice conexe poate evita fragmentarea și alte întârzieri”, consideră ENTSO-E.

Criză de muncitori calificați

Lipsa forței de muncă calificate devine din ce în ce mai mult un blocaj în lanțurile de aprovizionare, existând un deficit de 1,5 milioane de locuri de muncă în sectorul rețelelor electrice. UE subliniază că tranziția energetică va crea peste un milion de noi locuri de muncă până în 2030, dar există o lipsă majoră de lucrători calificați, semnalează ENTSO-E. Organizația cere recunoașterea proiectelor de transport al energiei electrice ca active strategice pentru apărarea, independența energetică și securitatea UE și, prin urmare, includerea lor în domeniul de aplicare al bugetului de apărare al UE, care este în creștere. ”Comisia Europeană trebuie să simplifice normele privind achizițiile publice pentru a reflecta provocările actuale – structuri de piață oligopolistice, prețuri în creștere bruscă și lanțuri de aprovizionare epuizate pentru componente critice, și să permită autorităților contractante să negocieze termenii tehnici și economici în timpul licitațiilor și să acorde loc pentru ajustări fundamentale pe măsură ce un proiect evoluează, fără a deschide lansa noi licitații”, a atras atenția ENTSO-E.