Lupta împotriva inflației, un război fără sfârșit?

Băncile centrale se luptă cu inflația de mai bine de un an. Au înăsprit politica monetară, majorând ratele dobânzilor. Dar spirala scumpirilor nu s-a destrămat.

Guvernele se împrumută la greu, gospodăriile sărăcesc. Companiile și întreprinderile se confruntă cu datorii împovărătoare. Și inflația  nu scade la ținta de 2%.

Ce spune Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene: este prea devreme pentru BCE să declare victoria împotriva inflației. Dar asta spune de luni de zile. De asemenea, Lagarde a respins așteptările privind reducerile de primăvară ale dobânzilor, deși anterior a afirmat că nivelul ar putea rămâne nemodificat „în următoarele trimestre”

Și a făcut un apel la cei care stabilesc rata de dobândă – și la piețe – să „acorde ceva timp” pentru a vedea cât de repede își fac efectul “forțele dezinflaționiste”.

Care forțe? Inflația pare un dușman prea puternic pentru bancherii centrali, deși tocmai ei ar trebui să o controleze. BCE a  întâmpinat deseori dificultăți în a trimite mesaje clare și  consecvente piețelor.

„Ne-am confruntat cu un important şoc inflaţionist şi am reacţionat printr-o ajustare importantă a politicii monetare. Dar călătoria pe care o avem de parcurs nu s-a încheiat. Politica noastră monetară este într-o fază unde trebuie să fim atenţi la diferitele forţe care afectează inflaţia, dar întotdeauna concentraţi pe mandatul nostru privind stabilitatea preţurilor”,  precizat Lagarde într-un discurs ținut la o conferință economică de  la Berlin.

În cadrul aceluiași eveniment, Christian Lindner, ministrul de Finanțe al Germaniei, a subliniat importanța menținerii „disciplinei politicii fiscale pentru a contribui la scăderea inflației”.

Chiar dacă inflaţia anuală în zona euro a încetinit până la 2,9%, analiştii se aşteaptă la o nouă creştere în lunile următoare din cauza volatilităţii de pe pieţele energetice.

Gardienii euro au o problemă: și-au pierdut credibilitatea. Pur și simplu, BCE nu este consecventă în comunicare. Mesajul se schimbă mereu, ceea ce dezamăgește piețele și investitorii. Tot vorbesc de eficiența înăspririi monetare, de parcă ar fi o mană cerească pentru guverne. Ghicitul cu ratele dobânzilor înseamnă până la urmă creștere-pauză-creștere. Este mai apropiat de panică decât de siguranță.

Așa  e și cu lupta împotriva inflației – un pas înainte, doi înapoi. Până când cetățeanul nu va simți în portofel scăderea prețurilor, această luptă se va purta la nesfârșit.