Lupta cu inflația. Chiar se prăbușește spirala prețurilor?

Băncile centrale din SUA,  zona euro și din Marea Britanie au majorat toate ratele dobânzilor în ultimele două săptămâni, în ciuda stresului substanțial de pe piețele financiare ca urmare a prăbușirii a două bănci americane și a achiziției forțate a Credit Suisse de către UBS.

Banca Centrală Europeană a fost prima care a acționat cu o creștere de 50 de puncte de bază la 16 martie, ducând rata principală de refinanțare la 3,5%. Rezerva Federală și Banca Angliei au urmat săptămâna trecută cu majorări de 25 de puncte de bază ale ratelor de referință, care au ajuns la 5% și, respectiv, 4,25%.

Deciziile au evidențiat angajamentul factorilor de decizie politică de a readuce inflația la nivelul țintă de 2% și au servit, de asemenea, pentru a demonstra încrederea în sistemele lor bancare.

Președintele BCE, Christine Lagarde, a afirmat clar că nu există „niciun compromis” între stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară și că băncile centrale dispun de instrumentele necesare pentru a o asigura pe cea din urmă, în timp ce cresc ratele pentru a o atinge pe cea dintâi.

Provocarea pentru băncile centrale este de a ține sub control inflația și economia reală. Datele privind inflația sugerează că este necesară o mai mare înăsprire a politicii monetare pentru a răci cererea.Inflația de bază, excluzând costurile alimentelor și ale energiei, se menține încă la un nivel ridicat pe piețele dezvoltate.

Cu toate acestea, recenta instabilitate din sectorul bancar înseamnă că băncile – în special cele mai mici, care riscă să se confrunte cu riscul de faliment – vor înăspri în mod agresiv standardele de creditare și vor reduce împrumuturile.

În acest caz, este posibil ca băncile centrale să nu fie nevoite să majoreze în continuare ratele pentru a reduce inflația. Se pare că este pariul pieței – Fed Funds Futures estimează cel puțin trei reduceri de 25 de puncte de bază ale ratelor până la sfârșitul anului în SUA.

În timp ce factorii de decizie consideră că au izolat băncile cu probleme și au furnizat suficiente lichidități pentru a permite celorlalte bănci să îndeplinească cerințele de retragere a deponenților, există un grad semnificativ de incertitudine cu privire la impactul pe care această criză financiară actuală îl va avea asupra economiei reale.

Rămâne de văzut în ce măsură băncile își restrâng creditarea pentru a-și repara bilanțurile și care va fi impactul pe care această strategie o  va avea asupra prețurilor.