Lupta împotriva creșterii prețurilor este departe de a se fi încheiat. Inflația se instalează, iar băncile centrale fac eforturi pentru a preveni orice derapaj. Arma creșterii ratelor dobânzilor va continua să fie folosită.
Numeroși experți au cerut o pauză în creșterea ratei dobânzii Băncii Centrale Europene (BCE). Aceștia au prezentat patru argumente în acest sens: recenta scădere a inflației în zona euro, pierderea puterii de cumpărare a angajaților, înăsprirea semnificativă a condițiilor de creditare și actualul episod de stres bancar cu riscurile de contagiune pe care le implică, cvasi-stagnarea activității în primul trimestru.
Potrivit economiștilor de la Boursorama, niciunul dintre aceste argumente nu a condus la rezultatul că inflația era pe cale de a fi ținută sub control: cvasi-stagnarea activității este mai degrabă un semn de rezistență, inclusiv a inflației, având în vedere că experții se așteptau la un declin; băncile din zona euro nu au nevoie aproape deloc de sprijin din partea politicii monetare, având în vedere că sunt mai sigure decât cele americane; în plus, pentru a face față riscurilor de panică bancară, în cazul în care ar exista vreun stres, BCE dispune de un instrument mai eficient decât rata sa de refinanțare.
În ceea ce privește înăsprirea condițiilor de creditare, aceasta nu este o noutate și este o continuare a trimestrului precedent; pierderea puterii de cumpărare este mai ales în concordanță cu scăderea productivității orare a muncii și relevă un nivel de indexare, desigur parțial, dar excesiv în raport cu ținta de inflație de 2%; inflația scade, dar inflația subiacentă rămâne surprinzător de rezistentă, la un nivel de trei ori mai mare decât această țintă!
Prin urmare, BCE trebuia să continue să majoreze ratele, ceea ce a și făcut, dar încetinind ritmul de creștere de la 50 la 25 de puncte de bază, semnalând astfel dorința sa de a se orienta cât mai aproape de situația economică.
Și cum ar putea fi câștigată lupta cu inflația, dacă ratele reale ale dobânzilor BCE sunt negative sau, în cel mai bun caz, ușor pozitive, în funcție de inflația actuală sau așteptată… când cele ale Rezervei Federale sunt în mare parte pozitive, cu 200-250 de puncte de bază mai mari decât cele ale BCE?
Știind că economiștii consideră că rata monetară reală neutră, care stabilizează inflația, se situează cu aproximativ 100 de puncte de bază sub cea din SUA, putem conchide că, în lipsa unui regres, mai sunt încă cel puțin 100-150 de puncte de bază de majorări de rate care urmează să fie decise de BCE în următoarele luni, ceea ce corespunde aproximativ așteptărilor actuale ale pieței financiare.