Germania, cea mai mare economie europeană, a pus deoparte peste 260 de miliarde de euro (275 de miliarde de dolari) pentru a face față riscurilor imediate ale unei crize energetice declanșate de războiul Rusiei în Ucraina, dar soluția finală va fi mult mai costisitoare – dacă țara va reuși să o rezolve.
Potrivit BloombergNEF, se preconizează că prețul estimat pentru pregătirea sistemului energetic german pentru viitor se va ridica la peste 1.000 de miliarde de dolari până în 2030. Costurile includ investiții în modernizarea rețelelor electrice și, mai ales, în generarea de energie nouă pentru a gestiona eliminarea treptată a centralelor nucleare și a celor pe cărbune.
Tranziția va necesita instalarea de panouri solare care să acopere echivalentul a 43 de terenuri de fotbal și 1 600 de pompe de căldură în fiecare zi. De asemenea, este nevoie de construirea a 27 de noi centrale eoliene onshore și a patru centrale eoliene offshore pe săptămână.
Conform estimărilor autorității de reglementare a rețelelor din Germania și ale grupului de reflecție Agora Energiewende, va trebui instalată o capacitate nouă de aproximativ 250 de gigawați până în 2030, când se așteaptă ca cererea de energie electrică să fie cu aproximativ o treime mai mare decât în prezent.
Pentru a pune în context amploarea provocării, producția necesară este suficientă pentru a acoperi cererea actuală a gospodăriilor pentru toate cele 448 de milioane de persoane din Uniunea Europeană.
Adaosurile vor fi un amestec de surse regenerabile și centrale pe gaz – care într-o zi ar putea fi convertite pentru a funcționa cu hidrogen.
Va fi un drum lung pentru a ajunge acolo. Berlinul a anunțat că va pregăti licitații în acest an pentru centralele pe gaz care reprezintă aproximativ o zecime din această capacitate. În ceea ce privește extinderea energiei regenerabile, instalarea unui singur pilon eolian poate dura până la șapte ani.
În centrul dilemei Germaniei se află planurile politice de eliminare treptată a anumitor surse de energie fără a stabili în mod clar calea de înlocuire a acestora.
Ultimele trei centrale nucleare ale țării vor fi închise până la jumătatea lunii aprilie. Se propune renunțarea la cărbune până în 2030. Provocarea a fost intensificată după ce Rusia – principalul furnizor de energie al Germaniei înainte de războiul din Ucraina – a redus fluxurile de gaz.
Cu energia nucleară și cărbunele scoase din discuție, Germania a demarat o dezvoltare rapidă a terminalelor pentru importul de gaz natural lichefiat, mai scump, în încercarea de a se asigura că are energia necesară pentru a-și alimenta industria.
Dar trebuie să își dea seama cum va genera electricitate în afară de vânt și soare. Până în prezent, planul guvernului implică pregătirea unei flote de noi centrale pe gaz care să poată funcționa ulterior cu hidrogen, deși se luptă să găsească investitori dispuși să se ocupe de proiecte atât de costisitoare.