Persoanele fizice și juridice străine vor putea participa la licitațiile pentru concesionarea bunurilor proprietate publică de la Administraţia Naţionale ”Apele Române”, care cuprind rețeaua hidrografică a României, baraje și diguri, a stabilit ministrul Mediului, într-un proiect de ordin. În fapt, măsura vizează proiectele energetice regenerabile, pentru care, în același act normativ, s-au stabilit și redevențele datorate de concesionari.
Fără a motiva necesitatea apariției Ordinului, ministrul Mediului a emis un proiect cu Instrucţiunile privind concesionarea bunuri imobile, proprietate publică a statului, aflate în administrarea Administraţiei Naţionale ”Apele Române” (ANAR). Mai exact, se prevede principiul organizării de licitaţii publice cu participarea oricărei persoane fizice sau juridice care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate, se stabilesc condiţiile întocmirii caietelor de sarcini şi ale ofertelor privind bunurile supuse concesiunii, precum şi modalitatea în care vor fi analizate ofertele şi stabilirea câştigătorului licitaţiei publice.
Una dintre precizările exprese din aceste instrucțiuni este că orice persoană fizică sau juridică, română ori strǎină, poate avea calitatea de concesionar al acestor bunuri publice. În administrarea ANAR intră apele din rețeaua hidrografică a României, barajele și digurile. Contractul de concesiune se va încheia pentru o durată ce nu poate depǎşi 49 de ani, începând de la data semnării lui, inclusiv eventualele acte adiționale de prelungire a perioadei, dacă se prevede posibilitatea prelungirii. Durata concesiunii se stabilește de către concedent, în baza studiului de oportunitate, și în funcție de perioada de amortizare a investițiilor ce urmeazǎ sǎ fie realizate de cǎtre concesionar, iar subconcesionarea, închirierea sau subînchirierea sunt interzise, se arată în proiectul de ordin al ministrului Mediului.
Istoria se repetă
Ca și în contractul de vânzare a Petrom, ministrul Mediului a prevăzut în proiectul de ordin că în contractul de concesiune se vor regăsi şi clauze contractuale referitoare la împărţirea responsabilităţilor de mediu între concedent și concesionar. Totodată, concedentul poate modifica unilateral partea reglementarǎ a contractului de concesiune, cu notificarea prealabilǎ a concesionarului, din motive excepționale legate de interesul public național sau local.
”Raporturile contractuale dintre concedent şi concesionar se bazeazǎ pe principiul echilibrului financiar al concesiunii între drepturile care îi sunt acordate concesionarului și obligațiile care îi sunt impuse. Concesionarul nu va fi obligat să suporte creșterea sarcinilor legate de execuția obligațiilor sale, în cazul în care această creștere rezultă în urma unui caz de forțǎ majorǎ sau unui caz fortuit. În temeiul contractului de concesiune, concesionarul dobândește dreptul de a exploata, pe riscul și pe rǎspunderea sa, bunurile proprietate publică care fac obiectul contractului, potrivit obiectivelor stabilite de cǎtre concedent. Concesionarul are dreptul de a folosi și de a culege fructele bunurilor ce fac obiectul concesiunii, potrivit naturii bunului și scopului stabilit de părți prin contractul de concesiune”, se arată în proiectul de act normativ.
Regim special pentru regenerabile
Pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile (proiecte pentru energie verde) se va stabili un nivel unitar redevenței: 0.06 lei/mp/luna + 0.1% x venituri din activitatea concesiunii. Pentru alte activități economice, nivelul redevenței se stabilește în funcție de valoarea de evaluare a terenurilor prevăzută de studiile de piață privind fondul imobiliar, publicate de uniunea națională a notarilor publici din românia, aferentă anului în care se întocmește referatul de oportunitate, ținând cont de categoria terenului care face obiectul concesiunii: valoarea terenului/perioada concesiunii + 0.1% x venituri din activitatea concesiunii. Potrivit proiectului de ordin, în perioada realizării investiției, se aplică nivelul minim al redevenței, aferent valorii terenului, urmând că procentul aferent veniturilor să se aplice de la momentul punerii în funcțiune, în condițiile în care perioada realizării investiției nu depășește 5 ani.