Consiliul Economic și Social a criticat dur proiectul legii bugetului de stat pe 2025, căruia i-a și dat un aviz nefavorabil, arătând că felul în care a fost conceput nu are nicio legătură cu realitatea. Atât la capitolul venituri, cât și la capitolul cheltuieli, actul normativ arată carențe grave, cu subfinanțări majore în domenii esențiale, cum sunt sănătatea, educația și cercetarea. În ce privește subvențiile pentru facturile la energie și gaze, acestea sunt reduse la mai puțin de jumătate, fără o corelare cu noua definiție a consumatorului vulnerabil.
În avizul nefavorabil acordat, Consiliul Economic și Social (CES) atrage atenția că proiectul de buget pe 2025 este unul nerealist din toate punctele de vedere, organismul criticând și timpul nepermis de scurt (24 de ore) pentru studierea actului normativ, care încalcă prevederile legale. CES a dat exemplul bugetului de anul trecut, care a prevăzut o creștere a veniturilor totale de 20,03%, însă execuția bugetară pe anul 2024 arată că această creștere a fost de doar 12%.
În ceea ce privește cheltuielile, proiectul estima o creștere de 14,71%, dar acestea au crescut cu 21%. Cheltuielile de personal au depășit, de asemenea, prognoza: în loc de o creștere de 15,69%, acestea au crescut cu 23%, iar cheltuielile pentru bunuri și servicii au crescut cu 19%, față de o planificare inițială de 7,08%.
”În aceste condiții, există semne de întrebare privind posibilitatea încadrării bugetului pe 2025 într-o creștere a cheltuielilor totale de doar 14,71%, mai ales în contextul deficitului excesiv. De asemenea, cheltuielile de personal sunt prognozate să crească cu doar 0,46%, fără a exista, în acest moment, clarificări despre cum poate fi atinsă această țintă. Aceste aspecte evidențiază necesitatea unei perioade mai ample de consultare pentru a ne asigura că bugetul este credibil și realizabil, evitând astfel o creștere semnificativă a deficitului peste ținta asumată în a doua parte a anului”, se arată în documentul CES.
Austeritatea, doar pentru contribuabili
Bugetul prevede o creștere a veniturilor bugetare de aproximativ 50 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că această sumă va fi colectată suplimentar de la contribuabili într-o perioadă dificilă pentru economie, semnalează CES. Suplimentar, o parte din aceasta creștere este bazată pe nou introdusul impozit pe construcții, impozit ce va fi datorat inclusiv de producătorii agricoli, grav afectați de secetă și de efectele războiului din Ucraina. Deși proiectul vorbește despre măsuri de austeritate, la o primă citire este clar ca acestea se impută mai mult mediului privat și contribuabililor, crescându-se povara fiscală pe categorii care deja suportă majoritatea consecințelor negative cauzate de cheltuielile excesive angajate de stat, susține CES.
Categoriile sociale vulnerabile sunt afectate de diversele modificări lăudate ca măsuri de eficientizare, observându-se înghețarea cuantumului alocațiilor sau pensiilor și tăierea finanțării pe unele programe de sănătate sau sociale, în timp ce unele instituții se bucură de bugete mărite cu până la 50%. Totodată, alocarea unui buget extrem de scăzut pentru învățământ (aproximativ 3,3% din PIB), coroborat cu un cumul de prorogări și suspendări ale unor articole din Legea învățământului preuniversitar nr 198/2023, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024, precum și necesitatea creșterii finanțării educației pentru a acoperi finanțarea număr de posturi suplimentate în anul școlar 2023-2024 cu consilieri școlari, un număr scăzut de profesori pe anumite discipline deficitare fac imposibilă creșterea calității în sistemul de învățământ preuniversitar, mai arată CES.
Se revine la situația din 2010
În avizul nefavorabil acordat proiectului de buget pe 2025, CES constată și scăderea bugetului acordat cercetării de la 0,15% la 0, 11% din PIB, în condițiile în care ținta ar trebui să fie 1% din PIB. Pe de altă parte, nu sunt propuse măsuri suplimentare pentru eficientizarea unor instituții care să recupereze sumele de bani datorate de societăți comerciale sau persoane fizice, statului român, fapt ce va duce la o colectare scăzută.
”Nu sunt identificate măsuri concrete de eficientizare a unor instituții politizate cu salarii sau indemnizații cu mult peste cele prevăzute de legea salarizării personalului plătit din fonduri publice care să ducă la o funcționare corectă a instituțiilor respective și reducerea de cheltuieli iar analiza asupra creșterii salariului mediu este nerealistă. De asemenea, actul normativ va împovăra mai mult toată societatea, angajați, pensionari, companii și nivelul de trai va avea o recesiune, existând premisele revenirii la situația anilor 2010”, se mai precizează în avizul CES. În ce privește subvențiile pentru plafonarea prețurilor la energie, alocarea este de 1.500.000 mii lei în 2025 față de 3.395.886 mii lei în 2024, bugetul fiind propus înaintea stabilirii unui mecanism de compensare care ar trebui să intre în vigoare din luna aprilie 2025 și fără o corelare cu noua definiție a consumatorului vulnerabil.
Au furat de au rupt ? Acum acopera gaurile ?
Ce pretentii sa ai de la Ciolacu cu privire la educatie, cercetare…O sa ne intrebe ce sunt alea…Iar sanatatea sper sa o aiba el si familia lui…sa nu se trezeasca cu 65% din salariu daca indraznesc sa se imbolnaveasca….Ministrul insanatatii publice se vaita ca e epidemie…pai, cine mai indrazneste sa stea in concediu medical la banii astia?
Doar cei ce se duc la pescuit…aia au bani, nu au nevoie de salariu….Ei sunt angajati doar pe hartie.
Romani, cum puteti sa lasati pe purtatorul acestei mecle de bulibasa sa faca bugetul Tarii, impreuna cu un boanghin ?!
Sinteti sinucigasi !