Deputații au depus la Senat un proiect de lege care pare a fi varianta mioritică a legii agentului străin, adoptată anul acesta în Georgia. Spre deosebire de actul georgian, proiectul românesc nu cere ONG-urilor să se înregistreze ca urmărind interesele unei puteri străine dacă peste 20% din finanțare provine din afară, ci doar să facă publice datele privind finanțatorii organizațiilor neguvernamentale, asociațiilor și fundațiilor.
Dacă nu ar fi sfârșit de mandat al actualului Parlament, cu siguranță că proiectul de lege depus la Senat de deputații Mihai loan Lasca și Daniel Florin Ghiță ar fi scos în stradă societatea civilă a ONG-urilor. Și asta pentru că proiectul seamănă oarecum cu legea agentului străin, adoptată în Georgia în primăvara acestui an, care s-a lăsat cu un scandal imens și, mai ales, cu condamnarea lui de către UE și SUA.
Legea agentului străin adoptată în Georgia prevede că instituțiile media, ONG-urile și alte organizații nonprofit ar trebui să se înregistreze ca „urmărind interesele unei puteri străine” dacă mai mult de 20% din finanțarea lor provine din străinătate. Făcând o paralelă, și Comisia Europeană a cerut ca toate instituțiile media să-și transparentizeze finanțatorii, pentru ca nu cumva să existe influențe din partea unor țări terțe, cu bătaie spre Federația Rusă, bineînțeles.
Proiectul de lege românesc vizează doar transparentizarea activității de finanțare a organizațiilor neguvernamentale, a asociațiilor și a fundațiilor constituite în România, acest lucru fiind un aspect esențial pentru consolidarea încrederii publicului în societatea civilă și în mecanismele democratice, susțin inițiatorii proiectului de lege.
”Finanțarea acestor organizații din diverse surse, fie ele publice, private sau de altă natură, poate genera întrebări legitime cu privire la influențele exercitate asupra activităților lor”, arată deputații.
Influențe neconforme cu interesul public
Proiectul de lege urmărește instituirea unui cadru legal clar și coerent pentru raportarea și monitorizarea tuturor fondurilor primite de aceste entități, propunând implementarea unor măsuri care să garanteze transparența surselor de finanțare ale organizațiilor neguvernamentale, indiferent de proveniența acestora.
”Prin această reglementare, se asigură o informare corectă a cetățenilor și autorităților cu privire la modul în care aceste entități își desfășoară activitatea și la posibilele influențe care derivă din finanțările primite. Adoptarea acestui proiect de lege va contribui la creșterea încrederii publicului în activitatea organizațiilor neguvernamentale, precum și la reducerea riscurilor de influențe neconforme interesului public. În același timp, va facilita o mai bună monitorizare și o responsabilizare crescută a entităților beneficiare de fonduri. Aceasta nu numai că protejează interesul public, dar și întărește mecanismele democratice printr-o mai bună informare a cetățenilor și printr-un control eficient al finanțării organizațiilor neguvernamentale, asociațiilor și fundațiilor din România”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislative.
Obligații de raportare
Dispozițiile din proiectul de lege se vor aplica și asociațiilor, fundațiilor și altor organizații neguvernamentale constituite în România, care primesc în orice mod finanțare de la persoane fizice de altă cetățenie decât cetățenia română sau persoane juridice străine, spun deputații. Prin transparentizarea activității de finanțare se înțelege obligația legală prin care organizațiile neguvernamentale, asociațiile și fundațiile, de a declara statului român toate sursele de finanțare ale acestora și ale membrilor acestora.
”Prin finanțare, în sensul prezentei legi, se înțelege: transferuri financiare directe sau indirecte: transferuri de sume de bani realizate în contul organizațiilor non-guvernamentale, asociațiilor sau fundațiilor, precum și al membrilor acestora, de către: a) persoane fizice sau juridice, b) entități publice sau private, c) organizații internaționale sau instituții financiare, precum și alte forme de sprijin economic, cum ar fi donații, sponsorizări, împrumuturi, aporturi în bani sau natură”, se precizează în proiectul de lege.