Războiul din Ucraina a scos la iveală vulnerabilitățile Europei în sectorul energetic. Dependența de gazul rusesc a avut un impact profund asupra economiilor țărilor europene, iar costurile au început să crească vertiginos în 2021. Dar Europa a putut găsi surse alternative de aprovizionare cu gaze, în special GNL american.
Cu toate acestea, un alt tip de dependență, mult mai grav, se află în apropiere. Materiile prime critice (CRM) sunt esențiale pentru economie și apărare.
Piața CRM se caracterizează prin numărul mic de producători, ceea ce duce la cvasi-monopoluri sau chiar monopoluri pentru unii dintre ei. În raportul său 2023, Comisia Europeană precizează că China este principalul furnizor pentru 21 de materii prime critice, în special de pământuri rare, galiu, grafit natural, germaniu. Factorul geopolitic ar putea reprezenta o amenințare în cazul unor tensiuni grave sau al unui conflict cu Beijingul.
La 3 iulie, China a decis să impună restricții asupra exporturilor de galiu și germaniu începând cu luna august. Aceasta este în mod clar o măsură de retorsiune împotriva politicii Washingtonului de a include numeroase companii chineze pe lista neagră pentru a restricționa exporturile de semiconductori către China și pentru a o împiedica să aibă acces la tehnologiile americane. Europa va fi afectată de decizia Chinei, deoarece ambele minerale sunt considerate critice de către Uniunea Europeană.
Accesul la CRM este deja esențial în contextul tranziției energetice, în timp ce se așteaptă ca nevoia acestora să crească în mod considerabil. De exemplu, necesarul de grafit va crește de 25 de ori până în 2040. Grafitul este esențial pentru fabricarea bateriilor litiu-ion, deoarece este o componentă vitală a anodului bateriei. Și China construit treptat un ecosistem în jurul materiilor prime critice și al pământurilor rare, iar acum controlează întregul lor lanț valoric.
Europa nu numai că are puține locuri de minerit și producție, dar este și complet dominată de China când vine vorba de procesare și rafinare. În plus, China nu este obligată să respecte standardele europene de mediu, care împiedică deschiderea de mine pentru extracția și producerea de CRM.
Strategia Chinei se învârte în jurul achizițiilor, luării de participații în mine( Australia, Africa de Sud, Bolivia, Chile, Argentina, Zimbabwe, Republica Democrată Congo, Mali) sau furnizării de infrastructură în schimbul exploatării materiilor prime. A permis Beijingului să-și asigure aprovizionarea cu minerale esențiale noilor tehnologii și să-i confere o poziție și mai dominantă pe piața mondială.
În prezent, China rafinează pe teritoriul său 60% din litiul din lume și controlează 60% din producția mondială de componente pentru baterii. Mai mult, din cele 200 de mega-fabrici de baterii planificate la nivel mondial până în 2030, unele vor fi în Europa și SUA, dar 148 vor fi în China. Din 2014, China este responsabilă pentru aproape 80% din brevetele pentru rafinarea pământurilor rare la nivel mondial și aproximativ 60% pentru titan.
Europa va vedea creșteri bruște ale prețurilor unor CRM-uri sau chiar de o penurie dacă Beijingul decide din nou să restricționeze sau să oprească exportul unora dintre ele.
Înlocuirea materiilor prime critice nu este posibilă în industriile de vârf, apărare și securitate economică. Prin urmare, va fi extrem de dificil pentru țările europene să se debaraseze de dependența față de China. Și stau la mila Chinei.