La loc comanda! Cărbunele rămâne în sistem

Pus în fața situației în care termocentralele rămase neînchise de colegul său, Virgil Popescu, au salvat sistemul energetic de la colaps, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și-a schimbat discursul, pledând acum pentru menținerea în sistem a cărbunelui. În realitate, motivul repoziționării ministrului este legat de întârzierile alarmante la centralele pe gaze de la Complexul Energetic Oltenia, care nu se află nici măcar în stadiu de proiect.

Puținele grupuri pe cărbune care au rămas ”nelinșate” de fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, au reușit să salveze sistemul energetic național de la un colaps iminent. Acum autoritățile dau din colț în colț, căutând soluții pentru asigurarea materiei prime necesară termocentralelor și pentru accelerarea finalizării reparațiilor și modernizărilor la grupuri.

O schimbare la 180 de grade a avut chiar actualul ministru Sebastian Burduja, care, în ultima vreme, a tot vizitat zonele miniere, pozând în apărător al cărbunelui. Mai mult, acesta a anunțat chiar că termocentralele pe cărbune vor rămâne funcționale până când acestea vor putea fi înlocuite cu energie produsă în bandă, excluzând clar fotovoltaicele și eolienele din discuție.

”Trebuie o corelare între închiderea grupurilor pe cărbune şi punerea în funcţiune a grupurilor pe gaz. Pentru că asta înseamnă producţie în bandă: nu poţi să înlocuieşti cărbunele cu panouri fotovoltaice sau cu centrale eoliene. Nu au acelaşi profil de producţie: una este producţia în bandă, alta e producţia intermitentă”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei. Potrivit acestuia, 2032 ar fi ultimul an de funcționare a Complexului Energetic Oltenia, termenul fiind prevăzut în legea decarbonizării, prinsă în PNRR, dar și în planul de restructurare a complexului. Ce a omis să spună ministrul este că, din 2026, vor rămâne doar 3 grupuri pe cărbune, cu un total de circa 1.000 MW, și acelea în rezervă de capacitate, adică vor porni doar la comanda Ministerului Energiei.

Blocaje la grupurile pe gaze

Cele două grupuri pe gaze, prevăzute a fi construite chiar în planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, nu există în niciun stadiu. Comisia Europeană ne-a obligat să facem societăți mixte pentru construirea acestor grupuri pe gaze, care beneficiază de finanțare de 50% din Fondul pentru Modernizare, alimentat din certificatele CO2, pe care țara noastră le plătește cu bani grei. Societăți mixte înseamnă interdicția pentru Complexul Energetic Oltenia, care a fost obligat să-și închidă grupurile pe cărbune, de a beneficia de dreptul de a construi singur grupuri pe gaze în locul celor desființate, condiția fiind participarea, ca acționar cu 50%, a unei companii private, una dintre ele fiind, absolut întâmplător, OMV Petrom.

„În planul de restructurare de la Complexul Energetic Oltenia chiar aceasta a fost abordarea: închiderea treptată a grupurilor pe cărbune şi trecerea lor în rezervă (o parte dintre grupuri trec în rezervă), dar să existe grupurile de gaz de la Işalniţa şi Turceni, care înseamnă 850 MW, respectiv 478 MW. Aceste grupuri pe gaz prezintă anumite întârzieri. Ne dorim ca în toamnă să avem depunerea ofertelor, clarificări, să sperăm că nu vor fi contestaţii şi o atribuire de contract până la finalul acestui an, ceea ce ar permite ca în 2027, cu sprijinul Transgaz, să putem avea pus în funcţiune grupul pe gaz la Işalniţa. La Turceni sunt întârzieri şi mai mari în acest moment”, a afirmat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

Un fost secretar de stat iese la atac

”Complexul Energetic Oltenia se raportează la un plan de restructurare care, din punctul meu de vedere și nu numai al meu, este fantasmagoric”, a spus Andrei Maioreanu, fost secretar de stat în Ministerul Energiei, într-un interviu la Radio Infinit. Acesta a criticat inacțiunea supraveghetorilor Complexului Energetic Oltenia, care n-au făcut niciun demers în vederea renegocierii acestui plan de restructurare.

”Fantasmagoric este absolut tot ce se referă la noi capacități pe gaz, parcurile fotovoltaice și, mai nou, microhidrocentrala de la Turceni. Ar trebui să apară deja documentații din care să reiasă când vom pune în funcțiune grupurile pe gaze, parcurile fotovoltaice. Și ce este cel mai rău este că efectiv am scos capacități instalate fără să punem absolut nimic în loc. Ne întrebăm cum de o țară ca România, cu un mix diversificat de resurse energetice primare, ajunge să importe masiv energie electrică și, mai mult decât atât, să aibă cel mai mare preț pe piața spot din Europa. Am depus amendament în Strategia energetică în care este inclusă și funcționarea Complexului Energetic Oltenia și rămâne de văzut dacă Guvernul îl va adopta. Mi-aș fi dorit să adoptăm această strategie prin lege”, a precizat fostul secretar de stat în Ministerul Energiei, social-democratul Andrei Maioreanu.