Grecii, mai deștepți ca românii. Își fac o hidrocentrală ”Tarnița” pe bani europeniÎn timp ce ai noștri dau din colț în colț că nu găsesc finanțare pentru hidrocentrala de la Tarnița, un element vital pentru sistemul energetic național, Grecia folosește bani europeni pentru a-și mai construi una de acest gen. Informația a fost dezvăluită chiar de Curtea de Conturi Europeană, care a și criticat, de altfel, într-un raport de audit, investițiile verzi ale statelor UE, care, în realitate, nu ar fi chiar atât de verzi.
PNRR-ul grecesc se dovedește a fi mult mai pragmatic și eficient decât cel românesc, dar fiind că Grecia este aproape să finalizeze o ditamai hidrocentrală cu acumulare prin pompaj, absolut necesară pentru stocarea energiei, din bani europeni. Și asta în timp ce autoritățile române se vaită că nu găsesc finanțare pentru hidrocentrala de la Tarnița, un proiect pe care Dispecerul Energetic Național îl consideră vital pentru funcționarea sistemului.
Pe greci nimeni nu i-a mai criticat pentru vreun impact asupra mediului, singurul comentariu venind, însă, din partea Curții de Conturi Europene, care a apreciat că investiția nu ar fi 100% verde. ”Acest tip de stocare a energiei are cel mai ridicat interval de putere și cea mai mare durată de viață în comparație cu bateriile și cu sistemele de stocare a hidrogenului, dar este mai puțin durabil din punctul de vedere al mediului, deoarece contribuie la pierderea biodiversității în mediul acvatic. Curtea a constatat că, pentru această măsură, nu s-a evaluat potențialul prejudiciu adus biodiversității și nu au fost identificate măsuri de atenuare”, se arată într-un raport de audit al Curții de Conturi Europene.
În plus, instituția a identificat deficiențe în conceperea atât a cadrului MRR, cât și a planurilor naționale de redresare și reziliență din statele membre auditate, în special inconsecvențe în punerea în aplicare a măsurilor legate de tranziția verde și de obiectivele climatice.
”S-a observat că urmărirea cheltuielilor legate de climă implică un nivel ridicat de aproximare, iar unii coeficienți conduceau la posibile supraestimări. De asemenea, potrivit constatărilor auditorilor, contribuția la îndeplinirea obiectivelor și a țintelor climatice ale UE nu se evaluează, acest lucru nefiind cerut de legislație”, se precizează în raport.
Doar România e luată la puricat
Curtea a mai constatat că raportarea cu privire la cheltuielile legate de climă și tranziția verde nu reflectă costurile și rezultatele reale, limitând astfel relevanța sa. Mai mult, pentru proiectele care nu sunt finalizate sau pentru măsurile în cazul cărora nu se îndeplinește ultimul jalon sau ultima țintă, Comisia Europeană nu poate recupera fondurile deja plătite, întrucât Regulamentul privind MRR nu prevede această posibilitate.
În acest sens, Comisia Europeană își face datoria cu vârf și îndesat când este vorba despre România, țară care are întârzieri mari la livrarea banilor din PNRR. Din analizele Curții de Conturi a reieșit că unii coeficienți climatici stabiliți în Regulamentul privind MRR (pentru căi ferate, rețele de energie electrică și clădiri noi) nu reflectă contribuția preconizată a investițiilor la obiectivele climatice ale UE, pentru că nu iau în considerare, de exemplu, emisiile de gaze cu efect de seră generate în faza de construcție, din cauza cărora, în realitate, contribuția la acțiunile climatice este mai redusă. Dacă pentru aceste trei categorii s-ar utiliza coeficienți climatici mai prudenți decât se prevede în regulament, contribuția MRR la acțiunile climatice a fost probabil supraestimată cu 34,5 miliarde de euro, potrivit calculelor Curții. Totodată, cadrul de performanță nu permite urmărirea impactului tuturor măsurilor de sprijinire a tranziției verzi și nu acoperă aspecte-cheie, cum ar fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau contribuția la obiectivele de mediu.
Grabă în cheltuirea fondurilor
Curtea a mai constatat că alegerea de a include măsuri de sprijinire a tranziției verzi în planurile naționale de redresare și reziliență este afectată de durata limitată a mecanismului, iar măsura în care planurile naționale contribuie la acțiunile climatice era neclară. Unele măsuri au fost atribuite unor domenii de intervenție care fie nu reflectau natura lor, conducând la contribuții majorate în domeniul climei, fie nu erau relevante pentru climă, cum ar fi submăsurile pentru costurile administrative. Mai mult, conform raportului de audit al Curții de Conturi Europene, unele investiții legate de climă nu erau corelate într-o măsură suficientă cu jaloane și ținte relevante pentru climă sau cu impact asupra climei, ceea ce înseamnă că acestea nu erau chiar atât de verzi.
Daca nu dam de pamant acest Predinte lenes si nepatriot si Guvernul aerian si incompetent vom fi totdeauna la capitolul „slugi.”
Se vede ca Imnul tarii (Desteapta-te Romane) nu lucreaza si trebuie schimbat cu ceva mai revolutionar („Porniti Inainte Tovarasi”), desigur cu versurile adaptate la perioada actuala.
„Enough is enough,” cum zic unii peste Ocean. O fi fost Uniunea Sovietica o tragedie pentru tarile din Estul Europei, este stiut de toti care au trait sub comunism, dar Uniunea Europeana le intrece pe toate si devine de netolerat. Ar trebui sa ne fie clar dupa atatia ani de „democratie” ca niciodata Estul Europei (cei exploatati) nu va fi acceptat la egalitate cu Vestul (stapanii de sclavi) in conceptia lor. Ca sa nu fim nici cu Rusii (dar cu normale relatii diplomatice),o salvare pentru toti Esticii ar putea fi reinvierea, si adaptarea la prezent, a Visegradului si speranta ca si Romania ar putea fi admisa.
Tineti mine (cei din Guvern) = Prima Lege a Geografiei (Tobler): „totul este legat de orice altceva, dar lucrurile apropiate sunt mai legate decât cele îndepărtate.” Această lege se bazează pe conceptul de frecare la distanță, care afirmă că, cu cât două locuri sunt mai îndepărtate, cu atât le este mai dificil să interacționeze (se preda la clase in universitatile Americane).
Si cu bani din Romania,a-ti uitat sa nentionati
Ne iau de proști. Unde sunt ONG urile din Grecia?