Italia, veriga cea mai slabă a zonei euro

Italia este țara din zona euro cea mai susceptibilă la o criză a datoriilor, în condițiile în care Banca Centrală Europeană va crește dobânzile și va cumpăra mai puține obligațiuni în următoarele luni.

Nouă din 10 economiști care au participat la un sondaj realizat de Financial Times au identificat Italia ca fiind țara din zona euro „cea mai expusă riscului unei vânzări necorelate pe piețele de obligațiuni guvernamentale”.

Guvernul de coaliție de dreapta, care a preluat puterea în octombrie sub conducerea premierului Giorgia Meloni, încearcă să urmeze calea corectitudinii fiscale. A  prevăzut în buget ca deficitul fiscal să scadă de la 5,6% din PIB în 2022 la 4,5% în 2023 și la 3% în anul următor.

Dar datoria publică italiană rămâne una dintre cele mai mari din Europa, cu puțin peste 145% din produsul intern brut. Marco Valli, economistul șef al băncii italiene UniCredit, a declarat că „nevoile mai mari de refinanțare a datoriei” și situația politică „potențial delicată” a țării o fac cea mai vulnerabilă la o vânzare pe piețele de obligațiuni.

Costurile de împrumut ale Romei au crescut brusc de când BCE a început să majoreze ratele dobânzilor în vara anului trecut. Randamentul obligațiunilor pe 10 ani a urcat peste 4,6% săptămâna trecută, aproape de patru ori mai mult decât în urmă cu un an și cu 2,1 puncte procentuale peste randamentul echivalent al obligațiunilor germane.

Meloni și-a exprimat consternarea față de dorința BCE de a continua să majoreze ratele, în ciuda riscurilor la adresa creșterii și a stabilității financiare.

Noul guvern italian a „oferit investitorilor puține motive de îngrijorare pentru moment”, a declarat Veronika Roharova, șefa departamentului de economie a zonei euro la banca elvețiană Credit Suisse. „Dar îngrijorările ar putea să reapară pe măsură ce creșterea economică încetinește, iar ratele dobânzilor cresc în continuare”.

Cei care stabilesc dobânzile BCE au insistat că vor continua să majoreze ratele în trepte de jumătate de punct în primele luni ale acestui an.

Cu toate acestea, analiștii consideră că BCE supraestimează riscurile pentru inflație – și subestimează perspectiva unei recesiuni. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat în weekend că jumătate din UE va fi afectată de recesiune în acest an.

Băncile centrale din întreaga lume au majorat brusc ratele pentru a combate inflația, care a atins niveluri maxime de mai multe decenii în multe țări, în condițiile în care prețurile la energie și alimente au crescut vertiginos în urma invaziei Rusiei în Ucraina, iar încetarea blocajelor cauzate de pandemia de coronavirus a dus la creșterea cererii de bunuri și servicii.

Începând din martie, BCE va începe să își reducă portofoliul de obligațiuni cu 15 miliarde de euro pe lună, înlocuind doar parțial titlurile ajunse la scadență, ceea ce va exercita o presiune suplimentară asupra costurilor de împrumut ale Italiei. Ludovic Subran, economist-șef la asigurătorul german Allianz, a avertizat că zona euro riscă să repete prăbușirea pieței obligațiunilor din 2012, „deoarece capacitățile fiscale sunt diferite de la o țară la alta, fără ajutorul greu de manevrat al BCE”.

Mujtaba Rahman, director general pentru Europa al companiei de consultanță Eurasia Group, a precizat că o recesiune mai puternică decât se așteaptă anul viitor „ar putea pune țările cu deficit și datorii ridicate sub o presiune și mai mare”.