Guvernul Meloni majorează ținta de deficit și se pune pe cheltuieliZona euro se confruntă cu perspectiva ca cea de-a treia mare economie a sa să devină din nou cea mai mare problemă.
Guvernul Italiei condus de premierul de dreapta Giorgia Meloni se luptă să își echilibreze bilanțul și tocmai și-a majorat semnificativ cheltuielile nete planificate.
Măsura nu numai că va pune la încercare încrederea investitorilor, dar va provoca, de asemenea, neliniște în rândul factorilor de decizie europeni, deoarece ar încălca limitele UE într-un moment în care creșterea economică încetinește.
Italia are al doilea cel mai ridicat nivel al datoriei ca procent din PIB din zona euro ,după Grecia. Prognozează acum un deficit – diferența dintre veniturile și cheltuielile guvernamentale – de 5,3% din PIB în acest an și de 4,3% în 2024, comparativ cu cifrele așteptate anterior de 4,4% sută și 3,5%.
“Zero virgola”
După doi ani de creștere peste media zonei euro, se preconizează că Italia se va întoarce la ratele de creștere anemică „zero virgola” – care au afectat-o timp de decenii și au devenit o povară pentru blocul monetar – în timp ce se luptă cu un munte de datorii.
„Guvernul lui Meloni se confruntă cu o dezbatere bugetară foarte dificilă și cu siguranță se va lupta să reconcilieze angajamentele sale de cheltuieli cu constrângerile fiscale din ce în ce mai mari determinate de o creștere mai lentă, de creșterea costurilor serviciului datoriei”, a declarat pentru Politico Mujtaba Rahman, director pentru Europa al Eurasia Group.
Orice creștere a deficitului va fi aproape sigur primită negativ de către Comisia Europeană, care controlează bugetele naționale ale țărilor. În primăvară, a cerut Romei să „asigure o politică fiscală prudentă” și s-a angajat să sancționeze în acest an toate țările care încalcă regula deficitului anual de 3 %.
În ceea ce privește cheltuielile, cel mai important motiv pentru revizuirea în creștere a deficitului este un credit fiscal pentru renovarea locuințelor, sau „Super Bonus”, care este anterior guvernului Meloni și care continuă să cântărească asupra finanțelor publice.
La începutul acestui an, guvernul a redus valoarea cheltuielilor eligibile pentru creditul fiscal de la 110% la 90%, dar până la sfârșitul lunii august costul măsurii se ridica la 86 de miliarde de euro din 2020, cu mult peste cele 72 de miliarde de euro prevăzute în buget.
De asemenea, costurile serviciului datoriei cresc vertiginos din cauza creșterii abrupte a ratelor dobânzilor. Nota de plată a datoriei Italiei s-a ridicat la 83,2 miliarde de euro în 2022 – o creștere de aproape o treime de la an la an – și urmează să se majoreze și mai mult în anii următori.
În plus, Italia a solicitat luni a patra plată în cadrul fondului de redresare al UE, echivalentul a 16,5 miliarde de euro, care speră să fie plătită până la sfârșitul anului.
În timp ce piețele și-au păstrat calmul în primul an de guvernare a lui Meloni, există temeri asupra a ceea ce va face în continuare guvernul în politica economică, mai ales că Banca Centrală Europeană își reduce programul de achiziții de obligațiuni care a oferit acoperire țărilor puternic îndatorate din zona euro.
