Isterie totală. Peste 19.000 MW din fotovoltaice, pregătiți să dezechilibreze rețelele

Pe lista cu instalaţiile de producere energie electrică din regenerabile în faza de elaborare studiu de soluţie în vederea obţinerii ATR, elaborată de Transelectrica, se regăsesc parcuri fotovoltaice cu o putere instalată totală de 19.240 MW, marea majoritate cu data intrării producției în sistem între 2024 și 2026. Și asta în condițiile în care puterea totală instalată în România este de puțin peste 18.000 MW. Cum regenerabilele dezechilibrează rețelele, construcțiile nu au șanse să intre cu producția în sistem.

Transelectrica a publicat o listă halucinantă cu noile parcuri fotovoltaice pregătite să obțină avize pentru intrarea în sistem. În total puterea instalată a celor 120 de parcuri este de 19.240 MW, mai mult decât cei 18.200 MW deja instalați din toate sursele la nivel național. Cele mai multe din parcurile fotovoltaice nu au nici unde să se racordeze, stațiile electrice fiind inexistente sau necunoscute, cum notează Transelectrica.

Puterile instalate ale viitoarelor parcuri variază între 19,21 MW, al Complexului Energetic Oltenia, și 726,80, al unei firme din Dolj, iar cele mai multe dintre acestea sunt amplasate în județele Giurgiu, Timiș și Dolj. Din 22 aprilie 2024 până în 13 mai, în sistem s-au mai instalat doar 10 MW din fotovoltaic și 18 MW din eoliene. Ritmul este cât se poate de lent, dat fiind dificultățile de preluare a acestor energii fluctuante, care dezechilibrează rețelele. Trecerea masivă la energia fotovoltaică și eoliană presupune investiții enorme în reabilitarea și modernizarea rețelelor de distribuție, dar și în rețelele de transport, iar acestea nu pot ține pasul cu ritmul de dezvoltare, în special a fotovoltaicelor. Creșterea planificată a capacităților de producție din eolian și solar pune în pericol rentabilitatea celorlalte surse de energie, atâta vreme cât este menținută prevederea legislativă care acordă prioritate regenerabilelor la intrarea în sistem.

Pericol iminent

Incidentul petrecut săptămâna trecută în Noua Zeelandă ar trebui să declanșeze o analiză la nivel european. Practic, Noua Zeelandă, care își asigură 10% din energie din eoliene și un procent și mai important din fotovoltaice, s-a trezit cu o producție scăzută din regenerabile, din cauza frigului neobișnuit pentru această perioadă și a unor slabe intensificîări ale vântului. Astfel, cetățenii din Noua Zeelandă au fost avertizați că, între orele 7 și 9 dimineața, s-ar putea confrunta cu un blackout energetic, fiind îndemnați să sisteze orice activitate care presupune consum de energie. Fixismul Comisiei Europene în ce privește desființarea tuturor resurselor de energie pentru a trece doar la energie verde va avea consecințe cumplite pentru întregul continent. Încălzirea globală dă din ce în ce mai multe rateuri, astfel că temperaturile scad în loc să crească, iar a te baza pe soare și pe vânt este o nebunie absolută. În plus, nicio țară din lume nu este pregătită să suporte financiar schimbarea totală a rețelelor și implementarea unor soluții tehnice costisitoare pentru preluarea energiei intermitente a regenerabilelor.

Importăm la greu

Pentru că producția în exces din fotovoltaice și eoliene în anumite ore ale zilei a provocat un haos pe piețele energetice europene, prețurile la energie au devenit negative, astfel că producătorii clasici încearcă să oprească motoarele pentru a evita prăbușirea financiară. România a importat la greu energie în ultimele zile, în condițiile în care centralele pe gaze mai produc doar circa 200 MWh, dintr-un total de 2.715 MW putere instalată. Transelectrica a anunțat deja că reactorul 1 de la Cernavodă intră în reparații din data de 19 mai, ceea ce înseamnă că, în mai puțin de 6 zile, România se va confrunta cu un deficit periculos de energie, însă autoritățile nu iau nicio măsură pentru a evita dezastrul.