UE s-a angajat pe o cale de confruntare cu China pe care nu o poate dirija în totalitateScopul arsenalului de reglementări al Comisiei Europene este conceperea de arme politice care să vizeze țările care își subvenționează în mod incorect întreprinderile și care blochează accesul întreprinderilor din UE pe piețele lor.
Noul regulament privind subvențiile străine (FSR), lansat inițial anul trecut, a dus acum la mai multe investigații de profil înalt, inclusiv în Polonia și în Olanda la sediul Nuctech, o companie chineză care produce scanere de marfă, de bagaje și de corp pentru aeroporturi și puncte de trecere a frontierei. Comisia a lansat, de asemenea, o investigație mai amplă privind subvențiile acordate producătorilor chinezi de echipamente eoliene.
UE va ieși învinsă din confruntarea cu China
Cu toate acestea, UE s-a angajat pe o cale de confruntare cu China pe care nu o poate dirija în totalitate. Și va ieși învinsă. Controlul este puternic concentrat în mâinile Comisiei, mai exact în cele ale direcțiilor pentru concurență și piață internă. În scurt timp, ar putea provoca un conflict cu statele membre. FSR nu este un plan coerent pentru a asigura „autonomia strategică” atât de prețuită de blocul comunitar.
Teoretic, regulamentul acoperă o lacună în normele antisubvenție prin extinderea, în esență, a regimului ajutoarelor de stat la companiile străine subvenționate care își desfășoară activitatea pe piața UE. Aceste companii trebuie să notifice achizițiile publice și activitățile de fuziuni și achiziții care depășesc o anumită valoare, ceea ce poate declanșa o anchetă privind denaturarea concurenței.
Practic, utilizarea unui instrument antisubvenție la nivelul UE pentru a urmări o companie precum Nuctech – condusă anterior de fiul fostului președinte chinez Hu Jintao – se împotmolește în politica de securitate națională stabilită în mod tradițional de statele membre.
Dar există și aspecte dubioase: într-un prim caz de achiziții publice al FSR privind o licitație pentru trenuri electrice în Bulgaria, producătorul chinez CRRC, care oferise 610 milioane de euro, s-a retras imediat ce a fost anunțată o investigație, lăsându-l pe concurentul său spaniol, Talgo, să participe la licitație la un preț de două ori mai mare. Incertitudinea în materie de reglementare ar putea descuraja investițiile străine legitime.
Cazul definitoriu la orizont este cel al vehiculelor electrice. Compania chineză de automobile BYD investește deja în Ungaria, iar producătorul Chery intenționează să construiască EV-uri în Spania.
Dacă Comisia ar ordona BYD sau Chery să renunțe la orice subvenție din partea statului chinez sau să o ramburseze, cu un impact potențial grav asupra producției, a prețurilor mașinilor și a locurilor de muncă din Europa, ar face o mișcare total nepopulară, cu represalii din partea Beijingului.
