Directorii de întreprinderi s-au reunit la Anvers pentru a cere oficialilor Uniunii Europene să ia în serios problema competitivității industriale în plină isterie climatică.
Nemulțumirile sunt evidente: Europa se dezindustrializează și are nevoie de strategii favorabile oamenilor de afaceri pentru a contracara birocrația creată de politicile ecologice și pentru a concura cu rivalii globali.
Competitivitatea UE s-a prăbușit în ultimii ani, afectată de o creștere bruscă a costurilor energetice legate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, de factorul de atracție al stimulentelor financiare oferite de SUA și de supracapacitatea industrială din China.
Karen McKee, director executiv al ExxonMobil, a declarat pentru Financial Times că grupul petrolier american a pus deoparte 20 de miliarde de dolari pentru proiecte de decarbonizare până în 2027, dar că este probabil să acorde prioritate „altor părți ale lumii”, pe fondul frustrării tot mai mari față de povara de reglementare ecologică în Europa.
Cheltuielile pentru „tehnologiile curate”, impuse de la Buxelles, provoacă din ce în ce mai multe reacții negative. Reprezentanți ai unor companii precum Bayer, BASF și Ineos vor solicita în comun crearea unui fond de implementare a acestor tehnologii, a unei piețe unice pentru deșeuri și materiale reciclate, o „verificare a competitivității” mai puternică pentru noua legislație și numirea unui „prim-vicepreședinte” al Comisiei Europene pentru a face toate acestea posibile.
Doar industria va oferi soluțiile climatice de care Europa are nevoie, dar presiunea ecologică nu va face decât să înrăutățească situația. Atât marile companii, cât și IMM-urile se confruntă cu cea mai severă recesiune economică din ultimul deceniu, în condițiile în care cererea scade, costurile de producție cresc și investițiile se mută în alte regiuni.
Green Deal subminează o industrie europeană competitivă, deoarece include reglementări severe în loc de stimulente pentru ca întreprinderile să investească în tehnologii curate.
Aceste avertismente par să nu ajungă la urechile șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a anunțat deja că dorește încă cinci ani în funcție.
Povara reglementărilor de mediu a provocat proteste pe scară largă din partea fermierilor din Franța, Germania, Polonia, Olanda, România și Belgia, precum și critici din partea politicienilor de dreapta înainte de alegerile din iunie la nivelul UE.
Industriașii, care încă se luptă cu efectele crizei energetice din 2022, au subliniat că obiectivele și birocrația UE frânează investițiile și inovarea.
După estimări recente, tranziția verde se târâie într-un climat geopolitic incert, dar implică cheltuieli de 1,5 miliarde de euro anual, perturbând în mod evident grupurile de afaceri și veniturile contribuabililor.