Când se văd criticați din cauza spiralei prețurilor, bancherii se exprimă în metafore, de dragul de a-și păstra bruma de credibilitate.
Banca Centrală Europeană ar trebui să lupte „în mod activ” împotriva inflației până când oamenii vor simți stabilitatea prețurilor în viața de zi cu zi, este de părere Robert Holzmann, membru al Consiliului guvernatorilor.
Asta înseamnă că riscul înăspririi politicii montare- majorarea ratelor dobânzilor – “pare să fie eclipsat de riscul de a face prea puțin”. Această politică „trebuie să continue să își arate colții până când vom vedea o convergență credibilă către ținta noastră de inflație”.
Comentariile șefului băncii centrale austriece vin după ce, săptămâna trecută, BCE a majorat ratele dobânzilor cu o a doua jumătate de punct consecutiv și a promis că va repeta această măsură luna viitoare, menținând o poziție dură împotriva celei mai mari creșteri a prețurilor de la introducerea monedei euro.
În condițiile în care creșterea economică a zonei euro aproape că s-a oprit la sfârșitul anului trecut, iar inflația a scăzut de la maximele istorice, unii dintre cei care stabilesc rata de dobândă au început să se întrebe dacă nu cumva ar fi mai potrivit un ritm mai lent de înăsprire.
Rezerva Federală a SUA a majorat costurile de împrumut cu doar un sfert de punct săptămâna trecută, chiar dacă președintele Jerome Powell a promis că va continua să le crească.
În timp ce inflația din zona euro a încetinit mai mult decât se aștepta, pe fondul scăderii costurilor energiei, presiunile de bază asupra prețurilor se mențin. O recunoaște și președintele BCE, Christine Lagarde.
Șeful băncii centrale slovene, Bostjan Vasle, a declarat că majorările de dobândă sunt „departe de a se fi încheiat”. Omologul său leton, Martins Kazaks, sugerează că doar o surpriză „semnificativă” a datelor poate opri creșterea planificată pentru luna martie, de jumătate de punct.
Inflația se va tempera la 6,3% în acest an și va atinge ținta de 2% abia în a doua jumătate a anului 2025, potrivit celor mai recente previziuni ale BCE, publicate în decembrie.
Holzmann a precizat că măsurile luate la timp de BCE au ajutat la menținerea așteptărilor inflaționiste în apropierea obiectivului, însă „oamenii încă resimt impactul creșterii prea rapide a prețurilor”.
O acțiune slabă de politică monetară riscă să ancoreze aceste așteptări și ar face ca eforturile ulterioare de domolire a prețurilor să fie mai lungi și mai costisitoare.
În realitate, ținta de inflație este destul de îndepărtată și nu bancherii centrali – care acum încearcă să fie eficienți – vor suferi, ci consumatorii.
Mai mult, băncile europene au revenit la profiturile ridicate de dinainte de criza financiară globală, beneficiind de pe urma creșterii fără precedent de dobânzi.
Înăsprirea politicii monetare le permite să obţină mai mulţi bani de pe urma creditării, transmiţând în acelaşi timp doar o mică parte din majorările de dobânzi către depozite.
Zece din cele mai mari bănci europene au raportat până acum majorarea veniturilor nete din creditare în 2022 cu 16%, la nivelul record de 120,8 miliarde de euro, alimentând cele mai ridicate profituri ale lor din 2007.
