Independența energetică, doar în imaginația Guvernului. Puterea netă a scăzut cu peste 4.000 de GW

Delirul de pe la ministerul de resort și de la Guvern, care vorbește despre atingerea independenței energetice, a fost întrerupt abrupt de către specialiștii din energie. Aceștia atrag atenția că nu avem nicio independență energetică, ci un consum foarte redus în economie și la populație, pe fondul prețurilor uriașe de pe piață. Mai mult, energeticienii semnalează că, din 2014 până în prezent, România a pierdut o putere netă de peste 4.000 de GW. 

Specialiștii din sectorul energetic au criticat dur o postare a unui secretar de stat din Ministerul Energiei, care se lăuda cu atingerea unui nou nivel de independență energetică, în care România și-a crescut semnificativ producția și și-a gestionat inteligent consumul. Care sunt însă datele reale ? Față de 2014, în 2023, producția de energie nucleară a rămas constantă, la combustibilii fosili s-a înregistrat o scădere masivă, cu 55%, de la de la 9.085 MW la 4.127 MW, iar hidroenergia a înregistrat o creștere ușoară de doar 0,6 %, de la 6.276 MW la 6.313 MW. Pe de altă parte, regenerabilele, adică eolienele și fotovoltaicele, au avut, în ultimii 10 ani, o creștere de doar 8%. Astfel, în această perioadă, puterea netă disponibilă a capacităților de producție din România a scăzut efectiv cu 22%, de la 20.752 MW în 2014, la 16.165 MW în 2023. Evoluția capacităților de producție în energia eoliană a fost de la 2,700 de GW în 2014, la 2,966 GW în 2023. În ce privește fotovoltaicele, situația este și mai controversată. Dacă în 2014 fotovoltaicele produceau 1,300 GW, în 2023 producția a crescut cu doar 0,32 GW. În ce privește biomasa, producția a crescut de la 0,093 GW în 2014, la 0.126 GW în acest an. Interesantă este și evoluția hidroenergiei în ultimii ani. Astfel, producția în 2014 era de 6,276 GW, 2015 – 6,341 GW, 2016- 6,405 GW, 2017 – 6,375 GW, 2018 – 6,328 GW, 2019 – 6,318 GW, 2020 – 6,364 GW, 2021 – 6,311 GW, 2022- 6,311 GW și 2023 – 6,313 GW. De remarcat că în anul foarte secetos, 2020, producția a fost mai mare decât în anii ulteriori, din care 2021 a fost chiar unul cu precipitații.

Cel mai redus consum

În primul semestru al anului 2023, în România s-a înregistrat cel mai scăzut consum din ultimii 10 ani. Cauzele, așa cum sunt expuse de Transelectrica în raportul semestrial ianuarie-iunie 2023, sunt temperaturile medii lunare din trimestrul I, care au înregistrat anomalii pozitive, situându-se, în general, peste normele climatologice, intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2022/1854 din 06.10. 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie, care recomandă o reducere a consumului lunar brut total de energie electrică cu 10% față de media consumului brut de energie electrică din lunile corespunzătoare din perioada de referință și încetinirea activităților economice în trimestrul al II-lea la nivel european. ”Prețurile la energie electrică în România, raportate la puterea standard de cumpărare, atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru consumatorii non-casnici, pe toate tranșele de consum sunt extrem de ridicate, ultimele date Eurostat arătând că suntem pe primul loc în UE”, notează dr. ing. Nicolae Codreanu, fost director tehnic al Complexului Energetic Hunedoara.

Cel mai mic consum

Potrivit datelor oficiale, în Uniunea Europeană, cel mai mic consum de energie per capita s-a raportat în România. În semestrul I al acestui an, țara noastră a fost exportator net cu 2,90 TWh, însă, potrivit dr. ing. Nicolae Codreanu, soldul a fost excedentar din două motive principale. Primul este că s-a înregistrat cel mai scăzut consum din ultimii 10 ani, iar al doilea este aportul hidro deosebit de mare, cu 11 TWh, cel mai mare înregistrat în semestrul I din ultimii 10 ani. În primele șase luni ale acestui an, aportul energiei nucleare a fost de 17%, al combustibililor fosili, de 27%, al hidroenergiei, de 39% și al eolienelor, fotovoltaicelor și biomasei a fost de 17%.