Banca Centrală Europeană este pe punctul de a intra într-o nouă fază a luptei sale împotriva inflației, anunțând decizii mai controversate în materie de politică monetară.
Începând din această lună, creșterile ratelor dobânzilor vor fi însoțite de o pârghie suplimentară de înăsprire, pe măsură ce se conturează procesul de relaxare a bilanțului, toate acestea fiind complicate de o recesiune probabilă.
Având în vedere că fiecare majorare necesită judecăți mai fine cu privire la impactul economic și la condițiile de finanțare, această încurcătură va face ca mișcările drastice din acest an să fie greu de repetat în 2023.
“Luna decembrie a fost una dificilă și nu se știe când va atinge inflația punctul culminant și cât de repede va scădea.Vom vedea mai multă tensiune în cadrul BCE”, a declarat Veronika Roharova, economist la Credit Suisse.
Indiferent ce vor face oficialii conduși de Christine Lagarde cu privire la majorarea costurilor de împrumut la ședința monetară din 15 decembrie, decizia lor va aduce, aproape sigur, la un nivel aproximativ considerat că nu mai stimulează creșterea economică.
Acest lucru va deschide un nou capitol în strategia băncii centrale, deoarece creșterile viitoare pentru a controla inflația vor trece de la un cadru neutru la o constrângere reală a economiei în timpul unei crize. Apoi, există întrebarea cât de mult ar trebui să crească în cele din urmă dobânzile.
În timp ce ratele vor rămâne instrumentul cel mai important, BCE va soluționa, de asemenea, problema cum să înceapă reducerea de trilioane de euro din deținerile de obligațiuni – așa-numita înăsprire cantitativă.
Potrivit Bloomberg, elaborarea acestei politici ar putea sfârși prin a reflecta o decizie de compromis care să cuprindă mărimea majorării ratei din decembrie și ritmul mișcărilor viitoare.
În afară de experiența Rezervei Federale a SUA, oficialii nu au prea multe indicații pe care să le folosească atunci când încearcă să evalueze impactul reducerii bilanțului asupra piețelor financiare.
Se va adăuga situația economică tulbure, combinată cu incertitudinea cu privire la momentul în care impactul majorărilor anterioare ale ratelor de dobândă – 200 de puncte de bază până în prezent – va ajunge în cele din urmă la consumatori și întreprinderi.
Recesiunea care se anunță nu va fi suficient de severă pentru a tempera semnificativ prețurile. O piață a muncii puternică și măsurile de relaxare fiscală susțin cheltuielile, ceea ce îi determină pe economiști să avertizeze asupra pericolului unor presiuni inflaționiste prelungite.
Economiștii au avertizat împotriva „creșterilor excesiv de rapide și mari ale ratelor” care ar putea „ încetini activitatea economică”.
Amenințarea unei spirale salarii-preț în regiunea euro este limitată pentru moment. Chiar și așa, nici BCE, nici Comisia Europeană nu prevăd în prezent o revenire la ținta de 2% în următorii doi ani.