Parlamentarii vor să stopeze invazia produselor agroalimentare ”otrăvite” din afara UEPotrivit datelor oficiale transmise de ANSVSA la solicitarea parlamentarilor români, doar 0,00008% din importurile de produse agroalimentare din Ucraina, intrate prin vama Siret, au fost testate pentru verificarea nivelurilor de pesticide, metale grele şi micotoxine. Mai mult, în perioada 01.01.2023-31.12.2024 au fost recoltate numai 113 probe de analiză din totalul importurilor efectuate de țara noastră prin Constanța din țările aflate în afara Uniunii Europene.
Parlamentarii au emis un proiect de lege prin care vor să instituie măsuri obligatorii şi uniforme de control al produselor agroalimentare provenite din ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene, în scopul prevenirii introducerii pe piaţa românească a produselor neconforme din punct de vedere al siguranţei alimentare și al protecţiei sănătăţii publice.
Aceștia arată că importurile de produse agroalimentare din ţări terţe constituie o componentă esenţială a economiei româneşti şi europene, dar aceste produse pot reprezenta un risc semnificativ pentru siguranţa alimentară dacă nu sunt supuse unor controale stricte. Din informaţiile transmise de către ANSVSA prin intermediul unei adrese oficiale, în perioada 2023-2024 au fost gestionate prin reţeaua SRAAF (Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje) un număr de 194 de notificări pentru produse alimentare provenite din ţări terţe.
Din datele ANSVSA referitoare la raportul de controale realizate corelat cu volumul de produse importate a reieșit că numărul de controale realizat este insuficient pentru a garanta singuranţa alimentelor importate, semnalează parlamentarii. Spre exemplu, pentru postul de inspecţie la frontieră Constanţa Nord, datele arată că în perioada 01.01.2023-31.12.2024 au fost recoltate 113 probe de analiză pentru verificarea nivelurilor de pesticide, metale grele şi micotoxine din totalul importurilor În România. Cantitatea de produse alimentare şi agroalimentare importate din ţările care nu sunt membre ale Uniunii Europene, prin PIF Constanţa Nord a fost de 340.883,7 tone, ceea ce înseamnă că s-au prelevat probe dintr-un procent de 0,00033% din produsele intrate în România.
Fără apărare
Procentele raportului de controale corelat cu volumul de produse au fost la fel de insignifiante țși în celelalte puncte de trecere a frontierei. Astfel, la postul de inspecţie la frontieră Constanţa Sud acesta a fost de 0,00109%, la postul de inspecţie la frontieră Aeroportul lnternaţional Henri Coandă Bucureşti, de 0.04984%, la postul de inspecţie la frontieră Sculeni, de 0.00002%, la Halmeu, de 0.00017%, iar la postul de inspecţie la frontieră Siret, cea mai mare vamă cu Ucraina, de 0.00008%. Totodată, la punctul de intrare Galaţi, procentul controalelor a fost de 0.00032%, același ca și la punctul de intrare lsaccea, iar la punctul de intrare Stânca Costeşti acesta a fost 0, deși cantitatea de produse agroalimentare importată din afara UE a fost de 43.991 tone.
”În practică, neregulile produselor cu provenienţă din ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene sunt depistate în urma controalelor realizate pe baza notificărilor ori a suspiciunilor. În fapt, notificările şi suspiciunile au un număr redus, iar numărul de controale rezultate este infim, ceea ce poate însemna că numărul de produse ce nu respectă rigoarea legislaţiei europene este unul uriaş. Reducerea riscurilor de siguranţă alimentară este crucială în contextul în care vorbim de milioane de tone de produse agroalimentare introduse în zona europeană ce provin din ţări cu reglementări mai puţin stricte”, susțin inițiatorii proiectului legislativ.
Control obligatoriu
Potrivit proiectului de lege, fiecare lot importat din afara UE este supus controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor înainte de introducerea pe piaţă. Produsele vizate sunt cerealele, seminţele oleaginoase, legumele, fructele, plantele tehnice, produsele procesate, produsele apicole, băuturi şi orice alt produs agroalimentar supus reglementărilor de siguranţă alimentară. Toate costurile aferente prelevării probelor, transportului probelor, analizelor de laborator, depozitării, manipulării, distrugerii sau altor măsuri dispuse în baza legii vor fi suportate integral de importator. În caz de neconformitate, marfa va fi transmisă către ţara de provenienţă pe cheltuiala importatorului, iar importatorul va primi interdicţie de import pentru 6-12 luni. În cazul produselor perisabile deja puse pe piaţă, retragerea va fi imediată şi integrală, pe cheltuiala importatorului, se arată în proiectul de act normativ.
