Încetinirea inflației – altă amețeală pentru bancherii centrali

Bancherii centrali sunt acuzați că au reacționat prea lent la semnele care arată că criza inflației se disipează, la mai puțin de doi ani după ce au fost criticați pentru că au reacționat cu întârziere la cea mai brutală creștere a prețurilor din ultima generație.

Unii factori de decizie avertizează deja că, dacă așteaptă prea mult timp pentru a reduce costurile de împrumut, băncile centrale ar putea dăuna economiilor slăbite – zona euro a stagnat tot anul – sau ar putea afecta guvernele puternic îndatorate, precum Italia.

Banca Centrală Europeană a fost propulsată în prim-planul acestei dezbateri după ce  ce inflația din zona euro a coborât la 2,4%, cel mai scăzut nivel din iulie 2021, ceea ce duce creșterea prețurilor la o distanță tentantă de ținta de 2% a băncii.

Potrivit Financial Times, dezbateri similare se pregătesc în SUA și în Regatul Unit, chiar dacă ratele inflației de acolo nu au scăzut încă la fel de mult.

„Întrebarea este care dintre marile bănci centrale riscă să facă o greșeală de politică în acest caz și, după părerea mea, cel mai probabil este BCE, pentru că inflația va scădea rapid”, a declarat Innes McFee, economist șef global la Oxford Economics. „Au toate motivele să vorbească dur, dar acțiunile vor trebui să se schimbe”.

Investitorii și-au devansat pariurile cu privire la momentul în care BCE va începe să reducă ratele dobânzilor; mulți economiști se așteaptă acum la acest lucru în prima jumătate a anului viitor.

Dirk Schumacher, un fost economist al BCE care lucrează pentru banca franceză Natixis, a estimat că inflația din zona euro este pe cale să atingă 2% până în primăvară. Dar teama factorilor de decizie de a subestima din nou inflația însemnat că „va fi nevoie de ceva mai mult timp pentru a se ajunge la un consens suficient în consiliul guvernatorilor”.

Noul guvernator al băncii centrale a Italiei, Fabio Panetta, a lăsat să se înțeleagă că ar putea fi nevoie de o reducere a ratelor în curând „pentru a evita daune inutile asupra activității economice și riscuri pentru stabilitatea financiară”.

Șeful băncii centrale a Germaniei, Joachim Nagel, a declarat că scăderea „încurajatoare” a inflației nu este suficientă pentru a exclude posibilitatea ca ratele de împrumut să trebuiască să crească și mai mult.

Bancherii centrali știu că un context de încetinire a cererii, de creștere a șomajului și de durere continuă pentru deținătorii de credite ipotecare va alimenta presiunea politică pentru o relaxare a ratelor.

În SUA, unde creșterea economică a rămas mult mai puternică decât în Europa, Rezerva Federală abia dacă și-a schimbat poziția conform căreia ciclul de majorare a ratelor de dobândă ar putea să nu se fi încheiat, iar cei care așteaptă o ușurare sub formă de reduceri vor trebui să aibă răbdare.

Dar cât de răbdători trebuie să fie europenii? Președintele BCE, Christine Lagarde, a avertizat săptămâna trecută că inflația din zona euro ar putea să crească din nou în decembrie, pe măsură ce subvențiile guvernamentale, care au menținut prețurile la energie la un nivel scăzut, vor fi eliminate.

„Presiunea publică asupra BCE va crește, în special din partea țărilor membre foarte îndatorate”, subliniază Jörg Krämer, economist-șef la creditorul Commerzbank. „Cu toate acestea, BCE ar trebui să reziste presiunii”, a spus el, prezicând că inflația de bază din zona euro se va stabiliza la aproximativ 3% anul viitor.