Începutul sfârșitului. Guvernul finanțează investițiile din împrumuturi externe. PNRR-ul s-a blocat

Consiliul Fiscal a criticat dur Guvernul pentru faptul că a ajuns să cheltuie pentru investiții bani din împrumuturi externe, în loc să acceseze fondurile din PNRR. În fapt, PNRR se află în blocaj total, după ce Comisia Europeană a decretat că jaloanele privind pragul de impozitare a întreprinderilor și reforma companiilor de stat nu au fost îndeplinite, astfel că cererea a treia de plată a fost suspendată de un an. La jumătatea perioadei de valabilitate, România nu a primit decât 20% din fondurile alocate acestui program, existând riscul, în multe cazuri, să dăm și banii înapoi.

Mai ușor cu scuza investițiilor pentru deficitul uriaș, a transmis Guvernului Consiliul Fiscal, care a arătat că investițiile pertinente ar fi trebuit să reducă importurile și să crească exporturile, ceea ce nu este cazul României. Mai mult, Consiliul Fiscal se întreabă de ce nu se reușește o absorbție mai mare de resurse din PNRR, de ce trebuie să crească cheltuielile de capital atât de mult, acestea fiind finanțate din bani împrumutați, și de ce se persistă în a se afirma că deficitul bugetar este datorat, în mod covârșitor, investițiilor publice. Mai ales că, așa cum arată rectificarea bugetară, banii europeni vor reprezenta sursa de finanțare pentru mai mult de jumătate din investițiile publice. Iar acești bani apar atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri.

”Este de remarcat reorientarea către efectuarea investițiilor din surse interne, acestea ajungând să reprezinte 40,9% din totalul investițiilor, față de 31,2% în bugetul inițial. Mai mult, conform Raportului privind situația economică și bugetară pe primele 6 luni ale anului 2024, execuția cheltuielilor de investiții a consemnat un nivel de circa 46,27 mld. lei în primul semestru (din care resursele interne reprezentau 52,84%), în condițiile în care nivelul programat al acestui agregat la nivelul întregului an, conform proiectului de rectificare, este de 119,5 mld. lei”, semnalează Consiliul Fiscal, în opinia privind rectificarea bugetară.

Niciun cent din fondurile UE din 2021 și din PNRR

Dacă din exercițiul financiar 2014-2020, beneficiind de Regula n+3, la finele lunii august 2024 se realizase o rată de absorbție (rambursări/alocări) a fondurilor structurale și de investiții de peste 90%, până la finele anului fiind probabil ca aceasta să se apropie de 100%, în cazul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și al PNRR, în 2024 nu a intrat în țară niciun cent. Implementarea PNRR (alocări de 28,4 mld. euro pentru perioada 2022-2026, din care 13,5 mld. euro granturi și 14,9 mld. euro împrumuturi) se confruntă cu întârzieri semnificative și provocări majore, atrage atenția Consiliul Fiscal.

Până în prezent, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) al UE, România a primit prefinanțări de 4 mld euro (2,1 mld euro componenta granturi și 1,9 mld. euro componenta împrumuturi), reușind să obțină aprobarea din partea Comisiei Europene doar pentru două cereri de plată care însumează 5,3 mld. euro (3,6 mld. euro componenta granturi și 1,7 mld. euro componenta împrumuturi) reprezentând o rata de absorbție sub 20% la jumătatea perioadei. Cea de-a 3-a cerere de plată, în valoare de circa 2 mld. euro (exclusiv prefinanțarea) aferentă îndeplinirii a 76 jaloane și ținte cu termenele de realizare în trimestrele III și IV din anul 2022 a fost depusă abia în decembrie 2023, cu întârziere de 9 luni față de calendarul inițial. Această cerere se găsește încă în curs de evaluare de către Comisia Europeană, un număr de 4 jaloane aflându-se în proces de clarificare, în special cele privind regimul microîntreprinderilor și reforma companiilor de stat, nefiind exclusă din partea CE aprobarea doar a unei plăți parțiale și activarea procedurii de suspendare de plăți pentru jaloanele neîndeplinite.

Dăm și banii înapoi

Consiliul Fiscal avertizează că este esențial ca autoritățile să țină seama că, spre deosebire de Politica de Coeziune a UE aferentă programării multianuale, care permite finanțarea proiectelor după finalul perioadei (Regula n+3), în cazul PNRR, toate jaloanele și țintele asumate necesită a fi atinse până la finalul lunii august 2026, iar cererile de plată aferente trebuind a fi executate până la finalul anului 2026, orice nerealizare putându-se transpune în pierderi sau chiar returnări de fonduri.

”Dereglarea întregului calendar al fluxurilor financiare aferente PNRR expune România altor riscuri de suspendări de plăți, cu efecte directe și colaterale asupra gradului de absorbție a fondurilor alocate, atât pe latura granturilor, cât și a împrumuturilor, implicit a programelor de reforme și investiții, respectiv asupra stabilității macroeconomice și financiar-bugetare a României, a costurilor de finanțare a dezechilibrelor interne și externe, pe fondul constrângerilor impuse și de intrarea în vigoare a noului cadru de guvernanță economică și fiscală al UE. Pierderea de fonduri europene ar complica și mai mult situația dificilă în care se află finanțele publice din România, pe lângă impactul asupra economiei reale, implicând majorarea cofinanțărilor naționale compensatorii și afectând procesul consolidării fiscale potrivit calendarului agreat cu CE”, se precizează în opinia Consiliului Fiscal.