Cea mai agresivă și sincronizată înăsprire a politicii monetare din ultimii 40 de ani intră într-o nouă fază, în condițiile în care băncile centrale se pregătesc să încetinească ritmul de creștere a ratelor dobânzilor.
Schimbarea către o campanie de creștere a ratelor mai blândă reflectă în parte disparitățile tot mai mari într-o economie globală care încă se luptă cu replicile pandemiei și invazia Rusiei în Ucraina. O altă explicație este că povara datoriilor face ca unele economii să fie mai sensibile decât altele la înăsprirea creditării.
Rezerva Federală a SUA va majora probabil ratele până la un vârf mai ridicat decât se aștepta anterior. Mulți de pe Wall Street consideră că rata cheie din SUA va depăși 5% anul viitor.
În schimb, Marea Britanie, Australia și Canada, se retrag deja sau indică faptul că nu vor fi la fel de incisive în lunile următoare, pe fondul îngrijorării că urmarea deciziei Fed ar putea arunca economiile lor în recesiune.
O îndepărtare de ceea ce economistul Dario Perkins de la TS Lombard numește „sincronizarea monetară maximă” – și nu va fi lipsită de probleme.
Creșterea dolarului din acest an, determinată de Fed, face deja ravagii în rândul țărilor în curs de dezvoltare puternic îndatorate și al națiunilor avansate care depind de energie și de alte importuri cu prețuri în moneda americană.
Lucrurile ar putea deveni și mai încurcate dacă factorii de decizie politică din SUA vor merge mai departe cu mai multe creșteri de rate, iar bancherii centrali cu economii mai slabe decid să nu le egaleze.
Divergența în curs de dezvoltare s-a manifestat din plin săptămâna trecută. În timp ce atât Fed, cât și Banca Angliei au majorat ratele dobânzilor cu 75 de puncte de bază, liderii respectivi au avut tonuri diferite în ceea ce privește ceea ce ne așteaptă.
Președintele Fed, Jerome Powell, a subliniat faptul că banca centrală mai are „un drum de parcurs” până când va termina de majorat ratele, chiar dacă a deschis ușa pentru o majorare mai mică în decembrie. Indicele de referință din SUA este acum între 3,75% și 4%.
La rândul său, guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a respins așteptările pieței cu privire la amploarea viitoarelor creșteri, pe fondul temerilor că o astfel de cale va adânci o recesiune care este aproape garantată.
La fel ca Rezerva Federală, Banca Centrală Europeană a anunțat că ratele vor trebui să intre pe un teritoriu restrictiv pentru a scădea prețurile.Costurile de împrumut sunt semnificativ mai mari și încep să afecteze creșterea economică sau piețele forței de muncă.
Unele economii sunt mai sensibile decât altele la creșterea ratelor din cauza datoriilor gospodăriilor și întreprinderilor. „Aceste economii vor suferi o recesiune cu mult înainte ca Fed să fi provocat o recesiune economică în SUA”, a avertizat Ethan Harris, economist la Bank of America.
Inflația globală agregată se situează la 9%, de aproape cinci ori mai mult decât nivelul de 2% pe care majoritatea băncilor centrale îl consideră ca fiind stabilitatea prețurilor, potrivit economiștilor de la Citigroup, care văd o probabilitate de 50% de recesiune mondială anul viitor.
Piețele pariază acum pe un ritm mai lent de înăsprire a politicilor monteare, dar pe un punct final mai ridicat. Rata medie de numerar în economiile avansate a crescut cu aproape 2 puncte procentuale în acest an, iar investitorii văd că această medie va crește cu aproximativ încă un punct procentual în lunile următoare.
